Meniu

Amin!

«Trupul lui Cristos!» «Amin!»

«Amin», un cuvânt atât de scurt! Cântul gregorian reuşea să desfăşoare această aclamaţie pe atâtea note încât trebuia să respiri de două ori înainte de a ajunge la capăt…

«Amin!»: mai există vreun alt cuvânt mai golit de sens? Nu evocă el oare nerăbdarea de a vedea isprăvindu-se un discurs prea lung?

«Amin» înseamnă «da, e sigur, e solid, cred în acest lucru!» Ce e mai rău decât să nu te poţi baza pe cineva? Sau să fii părăsit de un prieten? Amin este un întreg crez în miniatură. Această proclamare plină de bucurie şi de vigoare marchează din loc în loc celebrările şi rugăciunile noastre. Ea nu înseamnă «punct final» (punct mort!) ci punct de plecare: prin acest cuvânt, răspund că eu cred. Amin-ul care încheie Crezul arată că îmbrăţişăm lucrarea Tatălui, a Fiului şi a Duhului Sfânt, în Biserică.

Punct final?

«Amin»-ul îşi capătă întregul sens în actul împărtăşirii cu Cristos. Prin Duhul Sfânt, noi spunem «Da», acel «Da» al lui Cristos.

© Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti, str. G-ral Berthelot, nr. 19, RO-0101164-Bucureşti, www.arcb.ro


Important: Comentariile pot fi folosite pentru a completa cu trimiteri utile materialul de mai sus. Nu vor fi validate comentariile ofensatoare.

Completări? Întrebări?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *