Meniu

Celebrarea unei înmormântări

Vii şi răposaţi, rămânem uniţi în Trupul lui Cristos

Moartea unui frate sau a unei surori este un eveniment care priveşte nu numai familia răposatului, ci şi comunitatea. În acest eveniment îl întâlnim pe Dumnezeu, Tată, Fiu şi Duh Sfânt.

Înmormântarea nu este un sacrament: cel răposat ne-a părăsit deja şi Dumnezeu nu i se mai dezvăluie în semne, ci faţă către faţă. De aceea, cu ocazia plecării unuia dintre ai săi din această lume, comunitatea se adună. Celebrând înmormântarea, ea celebrează Paştele lui Cristos. Se roagă ca cei răposaţi «să treacă împreună cu Cristos din moarte la viaţă, să fie purificaţi sufleteşte şi să se alăture în cer tuturor sfinţilor, în aşteptarea învierii morţilor şi a speranţei fericite: venirea lui Cristos» (Ritualul înmormântării). Arătăm că rămânem în comuniune cu cei răposaţi, datorită lui Cristos, cu care ne împărtăşim.

Cu ocazia înmormântărilor, înţelegem mai bine în ce fel fiecare sacrament, şi mai ales Euharistia, ne descoperă Împărăţia lui Dumnezeu şi ne face deja părtaşi la viaţa lumii ce va să vină. Înconjurând cu respect trupul celui răposat, care a fost templu al Duhului Sfânt, noi credem că Duhul care l-a înviat pe Isus îi va învia şi pe cei morţi.

Liturgia înmormântării începe cu plecarea de la casa răposatului, se continuă cu aducerea de mulţumire euharistică şi cu ritualul şi rugăciunile de rămas bun; ea se încheie cu ritul «îngropării» – aşezarea în pământ, precum a fost aşezat şi trupul lui Cristos. Toate aceste gesturi proclamă credinţa comunităţii creştine în înviere.

© Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti, str. G-ral Berthelot, nr. 19, RO-0101164-Bucureşti, www.arcb.ro


Important: Comentariile pot fi folosite pentru a completa cu trimiteri utile materialul de mai sus. Nu vor fi validate comentariile ofensatoare.

Completări? Întrebări?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *