Meniu

Proclamarea credinţei Apostolilor

Credinţa nu este făcută să fie «şoptită la ureche»

Imediat după Rusalii, Apostolii au fost primii care au proclamat credinţa Bisericii. Această proclamare «fierbinte» se rezumă în trei puncte esenţiale: «Isus a murit, Dumnezeu l-a înviat, convertiţi-vă».

La celebrarea Liturghiei facem şi noi ecou acestei proclamări. După consacrarea şi înălţarea Trupului şi Sângelui lui Cristos, cântăm:

«Moartea ta o vestim, Doamne,
şi învierea ta o mărturisim
până când vei veni».

Aceasta e originea Crezului. Această profesiune de credinţă în Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt o numim «Simbolul Apostolilor».

Ce este un «simbol»?

În antichitate, când oamenii voiau să facă un legământ, obişnuiau să spargă un obiect şi să-şi împartă fragmentele acestuia. Fiecare primea astfel o bucată-martor, care se numea symbolon (cuvânt grecesc care înseamnă «bucată care se potriveşte» sau «care corespunde la»), căci punând bucăţile la un loc se verifica dacă ele corespund şi în felul acesta oamenii se recunoşteau sau îşi autentificau relaţiile de parteneri.

Primirea credinţei Bisericii…

Creştinul nu-şi inventează el credinţa. O primeşte de la Biserică. Aderă la ea în fidelitate faţă de Apostoli. «Simbolul Apostolilor» este semnul de recunoaştere al creştinilor. El ne «adună» în aceeaşi credinţă. «Cred» este mai întâi un «Credem».

… cu inimă de convertit.

În timpul de pregătire pentru Botez, candidatul, tânăr sau adult, primeşte de la comunitatea creştină «Simbolul» şi, o dată cu el, o iniţiere în ale credinţei. Înainte de Botez, este invitat să «redea», să «dea înapoi» comunităţii Simbolul primit: având harul convertirii, el proclamă credinţa Apostolilor în mod solemn, în faţa Bisericii, şi se angajează să-i rămână credincios.

Prin această proclamare, cel convertit recunoaşte ce face Dumnezeu «Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt» pentru el şi pentru toţi oamenii. El primeşte «gesturile lui Dumnezeu» în viaţa sa, în viaţa Bisericii şi a lumii. Acceptă să-şi aşeze viaţa în Dumnezeu şi să trăiască în dragoste frăţească.

«Crezul» a devenit «punctul de referinţă» capital pentru o catehizare mai dezvoltată. În cadrul Liturghiei, noi proclamăm «Crezul niceno-constantinopolitan», adică profesiunea de credinţă pe care Biserica a precizat-o în cursul conciliilor de la Niceea (325) şi Constantinopol (381).

De-a lungul timpului, profesiunea noastră de credinţă de la Botez – Crezul – a intrat în celebrarea Euharistiei. Apare, în cadrul acesteia, ca răspuns dat cuvântului lui Dumnezeu. Se înscrie în acel dialog de credinţă dintre Dumnezeu şi poporul său aşa cum îl trăim mai ales în cursul celebrării duminicale.

De la Botez la Euharistie

Crezul nu-şi dezvăluie întreaga semnificaţie decât în rugăciunea poporului lui Dumnezeu întrunit în adunarea liturgică. El nu are aceeaşi «culoare» la Crăciun, la Paşti sau la Rusalii, în timp de pace sau în timp de prigoană! Pe lângă aceasta, el ne pune în comuniune cu toate comunităţile creştine răspândite în lume.

SIMBOLUL APOSTOLILOR

Cred în Dumnezeu,
Tatăl atotputernicul,
Creatorul cerului şi al pământului.

Şi în Isus Cristos, Fiul său unic, Domnul nostru,
care s-a zămislit de la Duhul Sfânt,
s-a născut din Maria Fecioara,
a pătimit sub Ponţiu Pilat,
s-a răstignit, a murit şi s-a îngropat;
s-a coborât în iad,
a treia zi a înviat din morţi,
s-a suit la ceruri,

şade de-a dreapta lui Dumnezeu, Tatăl atotputernicul,
de unde are să vină să judece pe vii şi pe morţi.

Cred în Duhul Sfânt,
sfânta Biserică catolică,
împărtăşirea sfinţilor,
iertarea păcatelor,
învierea morţilor
şi viaţa veşnică.

Amin.

CREZUL NICENO-CONSTANTINOPOLITAN

Cred într-unul Dumnezeu,
Tatăl atotputernicul,
Creatorul cerului şi al pământului,
al tuturor văzutelor şi nevăzutelor.

Cred într-unul Domn Isus Cristos,
Fiul lui Dumnezeu unul-născut,
care din Tatăl s-a născut mai înainte de toţi vecii.
Dumnezeu din Dumnezeu,
Lumină din Lumină,
Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat,
născut, iar nu creat,
de o fiinţă cu Tatăl,
prin care toate s-au făcut.
Care, pentru noi, oamenii, şi pentru a noastră mântuire,
s-a coborât din ceruri;
s-a întrupat de la Duhul Sfânt
din Maria Fecioara
şi s-a făcut om.
S-a răstignit pentru noi, sub Ponţiu Pilat,
a pătimit şi s-a îngropat.
A înviat a treia zi, după Scripturi,
şi s-a suit la cer,
şade de-a dreapta Tatălui
şi iarăşi va veni cu mărire
să judece pe cei vii şi pe cei morţi,
a cărui împărăţie nu va avea sfârşit.

Cred în Duhul Sfânt,
Domnul şi de viaţă dătătorul,
care de la Tatăl şi de la Fiul purcede;
care împreună cu Tatăl şi cu Fiul
este adorat şi preamărit
şi a grăit prin proroci.

Cred într-una, sfântă, catolică şi apostolică Biserică.
Mărturisesc un Botez spre iertarea păcatelor.
Aştept învierea morţilor
şi viaţa veacului ce va veni.
Amin.

© Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti, str. G-ral Berthelot, nr. 19, RO-0101164-Bucureşti, www.arcb.ro


Important: Comentariile pot fi folosite pentru a completa cu trimiteri utile materialul de mai sus. Nu vor fi validate comentariile ofensatoare.

Completări? Întrebări?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *