Meniu

Sfinţenia creştină

Care este scopul vieţii noastre?

Viaţa oamenilor seamănă în parte cu viaţa unui furnicar. Construim societăţi, ridicăm poveri şi scormonim probleme care ne depăşesc cu mult statura. Este un lucru frumos şi măreţ, dar Scriptura ne spune:

«Dacă Domnul nu zideşte casa,
în zadar trudesc cei care o zidesc…» (Ps 126, 1)

şi iarăşi:

«Fiul omului, când va veni,
va mai găsi oare credinţă pe pământ?» (Lc 18, 8)

Sfinţenia este pentru alţii!

Pentru ce trăim? În mijlocul numeroaselor noastre activităţi, suntem oare cu adevărat conştienţi că scopul vieţii este de a trăi unirea cu Dumnezeu şi cu oamenii după chipul unităţii Persoanelor din Sfânta Treime?

Morala creştină este în slujba măreţiei acestei vocaţii. Ea este în slujba vieţii oamenilor, al cărei scop este sfinţenia şi sfinţirea tuturor. Sfântul Paul îi numea «sfinţi» pe primii creştini!

Să trăiesc viaţa Sfintei Treimi – la asta nu m-am gândit niciodată!

Ce legătură este între misterul Treimii şi viaţa noastră? De ce să privim atât de sus? Nu ar însemna să întoarcem spatele realităţilor din lume?

Dumnezeu ne cheamă să reflectăm asupra vieţii noastre în profunzime. Într-adevăr, prin botez, Treimea locuieşte în mod real în inimile noastre. Pentru ce, oare, celebrăm iubirea care se trăieşte între Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, dacă nu pentru a trăi şi noi din ea? Dumnezeu ne dă să putem lăuda Sfânta Treime pentru că ne să trăim iubirea desăvârşită ce uneşte cele trei Persoane.

N-ar fi suficient să devenim pe deplin oameni?

Cum am putea ajunge să-i iubim pe fraţii noştri şi mai ales pe duşmanii noştri dacă iubirea noastră nu izvorăşte din aceea a Tatălui, a Fiului şi a Duhului Sfânt? Oare nu este un mister nemaiauzit faptul de a purta viaţa divină, întreaga viaţă a lui Dumnezeu, într-o viaţă de om? Oare nu este acesta misterul care sălăşluieşte în sfinţi şi care susţine cea mai puternică revoluţie, revoluţia iubirii?

A trăi harul botezului, al mirului şi al euharistiei înseamnă a trăi din însăşi iubirea Treimii care locuieşte în noi şi care se dăruieşte oamenilor prin noi. Împreună cu fraţii noştri creştini din Răsărit, credem că această iubire îl «în-dumnezeieşte» pe om, adică îl face asemenea lui Dumnezeu, fiu al lui Dumnezeu.

© Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti, str. G-ral Berthelot, nr. 19, RO-0101164-Bucureşti, www.arcb.ro


Important: Comentariile pot fi folosite pentru a completa cu trimiteri utile materialul de mai sus. Nu vor fi validate comentariile ofensatoare.

Completări? Întrebări?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *