Meniu

Moartea celui drept şi moartea păcătosului

  1. O moarte bună este cea în starea de graţie; ea este suprema fericire a omului.
  2. O moarte rea este moartea în stare de păcat de moarte: este cea mai mare nenorocire a omului.
  3. Sfânta Scriptură spune că moartea păcătosului este foarte rea.
  4. Moartea păcătosului este foarte rea: 1) pentru că el încearcă o mare durere trebuind să părăsească bunurile acestei lumi de care s-a ataşat, prin amintirea păcatelor sale; 2) pentru că va suporta în curând în iad pedeapsa vieţii sale criminale.
  5. O moarte foarte rea a fost cea a lui Irod, relatată în Faptele Apostolilor.
    Când se făcu ziuă, nu mică a fost învălmăşeala printre soldaţi, ce s-o fi făcut cu Petru? Irod puse să-l caute, dar cum nu-l găsi, interogă străjile şi porunci să fie executate. Apoi plecă din Iudea la Cezarea şi rămase acolo. Irod era mâniat pe tirieni şi sidonieni. Dar aceştia se înţeleseră să vină la el şi, câştigându-l pe Blastus, cameristul regelui, cerură pace, căci ţinutul lor îşi procura hrana de pe acela al regelui. În ziua hotărâtă, Irod, îmbrăcat cu haine regeşti, lua loc la tribună şi le vorbea, iar poporul aclama: Este glasul unui zeu, nu al unui om. Deodată însă îl lovi îngerul Domnului, pentru că nu dăduse mărire lui Dumnezeu, şi, mâncat de viermi, îşi dădu sufletul. (F 12, 18-23)
  6. La fel a fost moartea lui Iuda, a cărei relatare o avem tot în Faptele Apostolilor.
    Când au sosit, s-au urcat în încăperea de sus, unde stăteau: Petru, Ioan, Iacob, Andrei, Filip, Toma, Bartolomeu, Matei, Iacob al lui Alfeu, Simon Zelotul şi Iuda al lui Iacob. Aceştia toţi într-un cuget stăruiau în rugăciune, cu câteva femei, cu Maria, mama lui Isus, şi cu fraţii Lui. În zilele acelea, pe când se afla adunat un grup de vreo sută douăzeci de persoane, Petru se ridică în mijlocul fraţilor şi zise: Fraţilor, trebuia să se împlinească ceea ce Spiritul Sfânt a prezis în Scriptură prin gura lui David despre Iuda, care s-a făcut călăuza celor ce l-au prins pe Isus. El era tovarăşul nostru şi avea parte egală cu noi. Dar acest om şi-a cumpărat un ogor cu plata nelegiuirii sale, apoi s-a spânzurat, crăpând în două, de i-au curs toate măruntaiele. Şi a ajuns la cunoştinţa tuturor locuitorilor Ierusalimului, aşa că acel ogor a fost numit pe limba lor Hacheldama, adică Ogorul Sângelui. Este doar scris în cartea Psalmilor: Locuinţa lui să ajungă pustie şi să nu afle nimeni să locuiască în ea. Sarcina lui să o ia altul. Trebuie ca dintre bărbaţii ce ne-au însoţit tot timpul cât Domnul Isus a trăit printre noi, începând cu Botezul lui Ioan şi până în ziua când a fost luat de la noi, unul din aceştia să devină împreună cu noi martor al Învierii Lui. Au propus doi: pe Iosif, numit Barsaba, supranumit cel drept, şi pe Matia. Apoi s-au rugat astfel: Tu, Doamne, care cunoşti inimile tuturor, arată pe care dintre aceştia doi l-ai ales ca să ia, în acest serviciu şi în sarcina de apostol, locul din care a dezertat Iuda, spre a se duce la locul lui. Şi i-au tras la sorţi, şi sorţii au căzut pe Matia, care a fost adăugat la numărul celor unsprezece Apostoli. (F 1, 13-26)
  7. Sfânta Scriptură spune că moartea celui drept este preţioasă în faţa Domnului.
  8. Moartea celui drept este preţioasă: 1) pentru că ea îl eliberează de toate relele acestei vieţi; 2) pentru că-L iubeşte pe Dumnezeu şi pentru că are conştiinţa împăcată; 3) pentru că va primi în Cer recompensa faptelor bune pe care le-a făcut în timpul vieţii sale.

Explicaţia Tabloului

  1. Acest tablou ne înfăţişează moartea celui drept şi a păcătosului. Cel drept este reprezentat în partea de sus a tabloului, în patul său de durere, resemnat şi primind ultimele consolări ale religiei. Îngerul său păzitor veghează asupra lui şi îl încurajează; Isus Hristos şi Preasfânta Fecioară îl privesc din înaltul cerului şi îi întind braţele; diavolul, plin de furie şi ruşine, fuge în iad.
  2. În partea de jos a tabloului, păcătosul, murind, îl respinge pe preot cu dispreţ. Îngerul său păzitor îşi acoperă faţa şi pleacă plângând. Preotul, înainte de a-l părăsi, îi arată încă o dată Crucifixul. Părinţii săi sunt consternaţi. Isus Hristos îi apare şi îi arată crucea pe care El a murit pentru a-l mântui şi în faţa căreia îl va judeca. Demonii înconjură patul său şi aşteaptă ca el să-şi dea ultima suflare pentru a pune stăpânire pe sufletul lui.
 

Deschideţi tabloul într-o filă nouă (mult mai mare decât se vede mai jos)



Important: Comentariile pot fi folosite pentru a completa cu trimiteri utile materialul de mai sus. Nu vor fi validate comentariile ofensatoare.

Completări? Întrebări?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *