Meniu

Porunca a IX-a

Să nu pofteşti femeia aproapelui tău.

  1. Prin a noua poruncă, Dumnezeu ne interzice orice plăcere şi orice gând necurat. Domnul Nostru ne spune în Evanghelie:
    Aţi auzit că s-a spus celor de demult: Să nu săvârşeşti adulter. Şi eu vă spun: Oricine se uită la o femeie, poftind-o, a săvârşit adulter în inima sa.
  2. A noua poruncă diferă de a şasea prin faptul că a şasea interzice orice act exterior de necurăţie, cum sunt cuvintele şi acţiunile, în timp ce a noua interzice dorinţa însăşi şi gândul la o acţiune necurată.
  3. E vorba de o dorinţă rea, când vrei să faci răul, dacă ar fi posibil. E vorba de un gând rău, când îţi imaginezi răul în mintea ta, fără să vrei să-l faci.
  4. Dorinţa rea este un păcat, chiar dacă nu o urmezi, pentru că nu ai dreptul să doreşti ceea ce nu este permis să faci.
  5. Gândurile rele, la care ne oprim în mod voluntar, sunt păcate, chiar când nu avem nici o intenţie să le împlinim.
  6. Explicaţia este că Îl supărăm pe Dumnezeu gândindune voit şi cu plăcere la lucruri care îi displac întrutotul şi care ne împing la a face rău.
  7. Gândurile rele la care rezistăm în mod perseverent nu sunt păcate; ele devin pentru noi ocazii de merit, ceea ce trebuie să ne încurajeze să luptăm cu curaj împotriva ispitelor.
  8. Pentru a învinge ispitele necurate trebuie: 1) să ne amintim că Dumnezeu ne vede şi ne va judeca; 2) să ne înălţăm inima la Dumnezeu printr-o scurtă invocaţie; 3) să rezistăm de la început ispitei; 4) să o invocăm pe Preasfânta Fecioară şi pe Îngerul Păzitor.

Explicaţia Tabloului

  1. În partea de sus, Îl vedem pe Domnul Nostru şi, la picioarele Sale, o femeie care, animată de o dorinţă rea, s-a făcut vinovată de adulter. Iată povestea după Evanghelie:
    Cărturarii şi fariseii îi aduc o femeie prinsă în adulter, o pun la mijloc şi-i zic: Învăţătorule această femeie a fost prinsă săvârşind adulter. Moise ne-a poruncit în lege ca pe astfel de femei să le ucidem cu pietre. Tu dar, ce zici? Aceasta o spuneau ca să-L încerce, să aibă de ce să-L învinuiască. Isus atunci s-a aplecat şi a scris cu degetul pe pământ. Dar cum ei stăruiau cu întrebările, se ridică şi le zise: Cine este fără păcat printre voi să dea cel dintâi cu piatra în ea. Şi plecându-se din nou, scria mai departe pe pământ. La auzul acestora, plecară unul câte unul, începând cu cei mai bătrâni. Şi rămase singur Isus şi femeia ce stătea la mijloc. Isus se ridică şi îi zise: Unde-ţi sunt, femeie, acuzatorii? Nimeni nu te-a osândit? Ea zise: Nimeni, Doamne. Atunci Isus îi zise: Nici Eu nu te osândesc; du-te şi de acum nu mai păcătui. (In 8, 3-11)
  2. În partea de jos a tabloului, în dreapta, îl vedem pe regele David şi, în faţa lui, îl vedem pe profetul Nathan. Acesta îi reproşase lui David adulterul pe care l-a comis cu Betşeba şi uciderea lui Urie, soţul ei.
  3. Imaginea din stânga evocă argumentarea de care s-a servit Nathan pentru a-l face pe David să pătrundă grozăvia crimei sale.
    Erau, i-a spus, doi oameni într-un oraş, unul bogat şi altul sărac. Cel bogat avea oi şi vite în număr mare; dar cel sărac nu avea decât o oiţă pe care o cumpărase, o hrănise şi o crescuse la el acasă, cu copiii săi, mâncând din pâinea sa, bând din paharul său şi dormind pe pieptul lui, şi el o iubea ca pe propria sa fiică. Şi s-a întâmplat că a venit un călător la omul cel bogat, şi acesta nu a vrut să se atingă de oile sale sau de vite pentru a-l ospăta pe oaspetele lui, dar el a furat oaia celui sărac şi a făcut un ospăţ pentru cel care venise să-l viziteze. David s-a mâniat foarte pe bogătaş, şi i-a spus lui Nathan: Trăiască Iahve! Este fiul morţii cel care a făcut aceasta. Tu eşti acesta, reluă profetul. Iată ce a spus Domnul: Eu te-am încoronat rege în Israel şi te-am eliberat din mâna lui Saul. Ţi-am dat casa lui şi toate bunurile sale şi urma să mai adaug la atâtea binefaceri. De ce, dispreţuind cuvântul Domnului, ai comis nelegiuirea, omorându-l cu spade pe Urie şi căsătorindu-te cu soţia lui? Ca pedeapsă pentru dubla ta crimă, din propria ta familie îşi va alege Domnul mijlocitorii răzbunării sale: ea va fi pentru tine o sursă de nenorociri. Regele s-a tulburat şi, din adâncul inimii sale zdrobite de regrete, a scos acest strigăt salvator de căinţă, căinţă pe care Dumnezeu n-o dispreţuieşte niciodată: Am păcătuit împotriva lui Dumnezeu!
 

Deschideţi tabloul într-o filă nouă (mult mai mare decât se vede mai jos)



Important: Comentariile pot fi folosite pentru a completa cu trimiteri utile materialul de mai sus. Nu vor fi validate comentariile ofensatoare.

Completări? Întrebări?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *