Meniu

Despre sacramente

1. DESPRE HAR

190. Ce este harul?

Harul este un dar suprafiresc pe care ni-l dă Dumnezeu spre mântuirea noastră, pentru meritele lui Isus Cristos.

191. De câte feluri este harul?

Harul este de două feluri: harul lucrător şi harul sfinţitor.

192. Ce este harul lucrător?

Harul lucrător este un ajutor suprafiresc trecător prin care Dumnezeu ne luminează mintea şi ne întăreşte voinţa ca să putem face binele şi să fugim de rău.

193. Avem nevoie de harul lucrător?

Avem nevoie de harul lucrător, căci fără el nu putem face nimic vrednic pentru mântuirea noastră.

194. Ce este harul sfinţitor?

Harul sfinţitor este un dar suprafiresc prin care din păcătoşi devenim drepţi, fii ai lui Dumnezeu şi moştenitori ai împărăţiei cerului.

195. Cum pierde omul harul sfinţitor?

Omul pierde harul sfinţitor chiar şi printr-un singur păcat de moarte.

2. DESPRE SACRAMENTE ÎN GENERAL

196. Ce este un sacrament sau o taină?

Un sacrament sau o taină este un semn văzut, orânduit de Isus Cristos, prin care dobândim harul nevăzut, pentru sfinţirea sufletelor noastre.

197. Câte sacramente a orânduit Isus Cristos?

Isus Cristos a orânduit şapte sacramente sau taine.

198. Care sunt cele şapte sacramente?

Cele şapte sacramente sunt: 1. Botezul; 2. Mirul; 3. Euharistia; 4. Pocăinţa; 5. Maslul; 6. Preoţia; 7. Căsătoria.

199. Cum se împart sacramentele?

Sacramentele se împart în:

  1. sacramentele celor vii şi sacramentele celor morţi;
  2. sacramentele care nu se pot primi decât o singură dată şi sacramentele care se pot primi de mai multe ori.

200. Care sunt sacramentele celor vii?

Sacramentele celor vii sunt: 1. Mirul; 2. Euharistia; 3. Maslul; 4. Preoţia; 5. Căsătoria.

201. Pentru ce se numesc sacramentele celor vii?

Sacramentele acestea se numesc ale celor vii pentru că acela care le primeşte trebuie să aibă viaţa suprafirească, adică harul sfinţitor.

202. Care sunt sacramentele celor morţi?

Sacramentele celor morţi sunt: 1. Botezul; 2. Pocăinţa.

203. De ce se numesc acestea sacramentele celor morţi?

Sacramentele acestea se numesc ale celor morţi pentru că ele pot fi primite de către cei morţi sufleteşte.

204. Care sacramente nu se pot primi decât o singură dată?

Botezul, Mirul şi Preoţia nu se pot primi decât o singură dată, pentru că ele întipăresc în suflet un semn de neşters, numit caracter.

3. DESPRE BOTEZ

205. Ce este Botezul?

Botezul este cel dintâi şi cel mai necesar sacrament, prin care ni se iartă păcatul strămoşesc precum şi toate păcatele făcute înainte de Botez şi devenim creştini.

206. De ce este Botezul cel dintâi sacrament?

Botezul este cel dintâi sacrament pentru că înainte de Botez nu putem primi nici un alt sacrament.

207. Pentru ce Botezul este cel mai necesar sacrament?

Botezul este cel mai necesar sacrament pentru că fără Botez nu ne putem mântui.

208. Ce dobândim prin sacramentul Botezului?

  1. Prin sacramentul Botezului dobândim harul sfinţitor, prin care ni se iartă păcatul strămoşesc şi toate celelalte păcate.
  2. Botezul ne face fii ai lui Dumnezeu, membri ai Bisericii şi moştenitori ai împărăţiei cerului.

209. Cine trebuie să boteze?

Numai preotul trebuie să boteze; dar la nevoie poate boteza orice om.

210. Cum se botează la nevoie?

La nevoie se botează astfel: acela care botează toarnă apă pe capul celui ce primeşte Botezul şi în acelaşi timp zice: N., eu te botez în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh”.

4. DESPRE MIR SAU CONFIRMAŢIUNE

211. Ce este Mirul sau Confirmaţiunea?

Mirul sau Confirmaţiunea este un sacrament prin care dobândim pe Duhul Sfânt cu darurile lui, ca să putem mărturisi cu tărie credinţa creştină.

212. Care sunt darurile Sfântului Duh?

Darurile Sfântului Duh sunt: 1. înţelepciunea; 2. înţelegerea; 3. tăria; 4. ştiinţa; 5. sfatul; 6. evlavia; 7. frica de Dumnezeu.

213. Este trebuincios pentru mântuire sacramentul Mirului?

Sacramentul Mirului nu este neapărat trebuincios pentru mântuire, dar nu face bine acela care nu-l primeşte din nepăsare.

214. Cum trebuie să ne pregătim pentru primirea sfântului Mir?

Pentru primirea sfântului Mir trebuie să ne pregătim curăţindu-ne sufletul cel puţin de toate păcatele de moarte şi cerând lui Dumnezeu darurile Duhului Sfânt.

215. Cine miruieşte?

Miruieşte numai episcopul, dar la nevoie poate mirui şi un preot.

5. DESPRE SFÂNTA EUHARISTIE

216. Ce este sfânta Euharistie?

Sfânta Euharistie este un sacrament care cuprinde adevăratul trup şi sânge al lui Isus Cristos, sub chipul pâinii şi vinului, pentru hrana sufletului nostru.

217. Când a orânduit Isus Cristos sfânta Euharistie?

Isus Cristos a orânduit sfânta Euharistie la cina de pe urmă, când a luat pâinea, a binecuvântat-o, a frânt-o şi a dat-o apostolilor săi zicând: „Luaţi şi mâncaţi: acesta este trupul meu”… După care a luat potirul cu vin, l-a binecuvântat şi l-a dat lor zicând: „Beţi din acesta toţi, acesta este sângele meu: …aceasta să o faceţi în amintirea mea”.

218. Ce s-a întâmplat cu pâinea şi cu vinul după ce Isus Cristos a zis aceste cuvinte?

După ce Isus Cristos a zis aceste cuvinte, pâinea şi vinul s-au prefăcut în adevăratul său trup şi adevăratul său sânge.

219. Cui a dat Isus Cristos puterea de a preface pâinea şi vinul în trupul şi sângele său?

Isus Cristos a dat această putere apostolilor când le-a zis: „Aceasta să o faceţi în amintirea mea”.

220. La cine a trecut de la apostoli această putere?

Această putere a trecut de la apostoli la episcopi şi preoţi.

221. Pentru ce a rânduit Isus Cristos sfânta Euharistie?

Isus Cristos a rânduit sfânta Euharistie:

  1. spre a se jertfi pentru noi la sfânta liturghie;
  2. spre a ni se da ca hrană sufletească în sfânta Împărtăşanie.

6. DESPRE SFÂNTA JERTFĂ A LITURGHIEI

222. Când se prefac pâinea şi vinul în trupul şi sângele lui Isus Cristos?

Pâinea şi vinul se prefac în trupul şi sângele lui Isus Cristos în timpul sfintei liturghii.

223. Ce este sfânta liturghie?

Sfânta liturghie este jertfa Noului Testament, în care Domnul nostru Isus Cristos, sub chipul pâinii şi al vinului, se jertfeşte Tatălui său ceresc, prin mâinile preotului.

224. Cui se aduce jertfa sfintei liturghii?

Jertfa sfintei liturghii se aduce lui Dumnezeu.

225. În ce scop se aduce lui Dumnezeu jertfa sfintei liturghii?

Jertfa sfintei liturghii se aduce lui Dumnezeu:

  1. ca adoraţie;
  2. ca mulţumire pentru binefacerile lui;
  3. pentru a dobândi iertarea păcatelor noastre şi uşurarea suferinţelor sufletelor din purgator.

226. Care sunt părţile cele mai însemnate ale sfintei liturghii?

Părţile cele mai însemnate ale sfintei liturghii sunt: liturgia cuvântului şi liturgia euharistică.

7. DESPRE SFÂNTA CUMINECĂTURĂ SAU ÎMPĂRTĂŞANIE

227. Ce primim în sfânta Cuminecătură sau Împărtăşanie?

În sfânta Cuminecătură sau Împărtăşanie primim adevăratul trup şi sânge al lui Isus Cristos, împreună cu sufletul şi dumnezeirea lui.

228. Când trebuie să ne împărtăşim?

Trebuie să ne împărtăşim:

  1. cel puţin o dată pe an, în timpul Paştilor;
  2. când suntem grav bolnavi.

Însă dorinţa Bisericii este să ne împărtăşim cât mai des.

229. Ce haruri ne dă Sfânta Împărtăşanie?

  1. Sfânta Împărtăşanie ne uneşte cu Isus Cristos.
  2. Slăbeşte înclinările rele şi ne dă putere să facem binele.
  3. Ne dă chezăşia învierii şi a fericirii veşnice.

230. Primeşte fiecare om aceste haruri prin sfânta Împărtăşanie?

Primeşte aceste haruri numai acela care se împărtăşeşte în chip vrednic, adică acela care nu este vinovat de nici un păcat de moarte.

231. Ce trebuie să facă înainte de a se împărtăşi cel care se ştie vinovat de vreun păcat de moarte?

Acela care se ştie vinovat de vreun păcat de moarte, înainte de a se împărtăşi trebuie să facă o spovadă bună.

232. Ce păcat face acela care se împărtăşeşte ştiindu-se vinovat de vreun păcat de moarte?

Acela care se împărtăşeşte ştiindu-se vinovat de vreun păcat de moarte face un păcat mare, numit sacrilegiu, căci primeşte în chip nevrednic Trupul şi Sângele lui Isus Cristos.

233. Ce ni se mai cere când mergem la sfânta Împărtăşanie?

Când mergem la sfânta Împărtăşanie ni se mai cere:

  1. să ne rugăm cu evlavie lui Dumnezeu;
  2. să nu mâncăm nici să nu bem nimic cel puţin o oră până la momentul împărtăşirii.

234. Ce trebuie să facem după ce ne-am împărtăşit?

După ce ne-am împărtăşit trebuie să ne închinăm cel puţin un sfert de oră, mulţumind lui Dumnezeu pentru marele har primit.

8. DESPRE POCĂINŢĂ SAU SPOVADĂ

235. Ce este Pocăinţa sau Spovada?

Pocăinţa sau Spovada este un sacrament prin care preotul, în numele lui Dumnezeu, iartă păcatele, dacă omul se căieşte de ele, le mărturiseşte şi este hotărât să nu mai păcătuiască.

236. Când a orânduit Isus Cristos sacramentul Pocăinţei?

Isus Cristos a orânduit sacramentul Pocăinţei după învierea sa, când a zis apostolilor: „Primiţi pe Duhul Sfânt: cui veţi ierta păcatele le vor fi iertate şi cui le veţi ţine le vor fi ţinute”.

237. La cine a trecut de la apostoli puterea de a ierta păcatele?

Puterea de a ierta păcatele a trecut de la apostoli la episcopi şi preoţi.

238. Pot fi iertate toate păcatele prin sacramentul Pocăinţei?

Prin sacramentul Pocăinţei pot fi iertate toate păcatele făcute după Botez, fie ele cât de mari.

239. Ce ne dă Dumnezeu prin sacramentul Pocăinţei?

Prin sacramentul Pocăinţei Dumnezeu

  1. ne iartă păcatele făcute după Botez;
  2. ne iartă pedeapsa veşnică şi cel puţin o parte din pedeapsa vremelnică;
  3. ne dă înapoi harul sfinţitor, dacă l-am pierdut printr-un păcat de moarte, sau ni-l sporeşte, dacă nu l-am pierdut;
  4. ne mai dă haruri lucrătoare, care ne ajută să facem binele şi să fugim de rău.

240. Câte lucruri sunt trebuincioase ca să primim cu vrednicie sacramentul Pocăinţei?

Ca să primim cu vrednicie sacramentul Pocăinţei sunt trebuincioase cinci lucruri: 1. cercetarea cugetului; 2. căinţa; 3. propunerea; 4. spovada sau mărturisirea păcatelor; 5. împlinirea pocăinţei.

9. DESPRE CERCETAREA CUGETULUI

241. Cum trebuie să începem cercetarea cugetului?

Trebuie să începem cercetarea cugetului chemând în ajutor pe Sfântul Duh.

242. Cum facem cercetarea cugetului?

Facem cercetarea cugetului întrebându-ne cum şi de câte ori am păcătuit împotriva poruncilor lui Dumnezeu şi ale Bisericii.

243. Trebuie să ne aducem aminte şi de numărul păcatelor?

Trebuie să ne aducem aminte de numărul păcatelor de moarte.

244. Cum ne putem aduce aminte de păcatele noastre?

Ne putem aduce aminte de păcatele noastre gândindu-ne cum ne-am purtat în biserică, la şcoală, acasă cu părinţii, pe stradă, la lucru, singuri şi cu alţii etc.

10. DESPRE CĂINŢĂ ŞI PROPUNERE

245. Ce este căinţa?

Căinţa este durerea sufletului şi ura împotriva păcatelor făcute, cu hotărârea de a nu mai păcătui.

246. Cum trebuie să fie căinţa?

Căinţa trebuie să fie adâncă, din toată inima.

247. Trebuie să ne căim de toate păcatele făcute?

Trebuie să ne căim cel puţin de toate păcatele de moarte.

248. Din ce motiv trebuie să ne căim de păcate?

Căinţa trebuie să fie suprafirească, adică să ne căim că am mâniat pe Dumnezeu şi ne-am făcut vrednici de pedeapsa veşnică a iadului.

249. De câte feluri poate fi căinţa?

Căinţa poate fi de două feluri: desăvârşită şi nedesăvârşită.

250. Când este căinţa desăvârşită?

Căinţa este desăvârşită când ne căim de păcatele noastre:

  1. pentru că prin ele am mâniat pe Dumnezeu, de la care avem toate şi care ne iubeşte mai mult decât cel mai bun părinte;
  2. pentru că prin păcatele noastre l-am mâniat pe Isus Cristos, care s-a făcut om, a suferit şi a murit pe cruce pentru noi.

251. Când este căinţa nedesăvârşită?

Căinţa este nedesăvârşită când ne căim de păcatele noastre pentru că prin ele am pierdut împărăţia cerului şi ne-am făcut vrednici de pedeapsa veşnică a iadului.

252. Ce dobândim prin căinţa desăvârşită unită cu dorinţa de a ne spovedi?

Prin căinţa desăvârşită unită cu dorinţa de a ne spovedi dobândim îndată iertarea păcatelor, dar nu şi dreptul de a ne împărtăşi. Pentru aceasta este necesară spovada sacramentală.

253. Pentru ca spovada să fie bună, trebuie să avem căinţa desăvârşită?

Pentru ca spovada să fie bună, ajunge şi căinţa nedesăvârşită.

254. În afară de sacramentul pocăinţei, când trebuie să deşteptăm în noi căinţa desăvârşită?

În afară de sacramentul Pocăinţei trebuie să deşteptăm în noi căinţa desăvârşită:

  1. când ne aflăm în primejdie de moarte;
  2. ori de câte ori am avut nefericirea să facem un păcat de moarte şi nu avem prilejul de a ne mărturisi îndată.

255. Ce este propunerea?

Propunerea este voinţa tare de a ne îndrepta viaţa şi de a ne feri de orice păcat.

256. La ce trebuie să fie hotărât cel ce are căinţă şi propunere adevărată?

Cel ce are căinţă şi propunere adevărată trebuie să fie hotărât a se feri cel puţin de toate păcatele de moarte şi de prilejul ce duce la păcatul de moarte.

257. Ce înţelegem prin prilejul de păcat?

Prin prilejul de păcat înţelegem orice împrejurare prin care omul poate fi dus cu uşurinţă la păcat de moarte.

258. Putem dobândi iertarea păcatelor fără căinţă şi fără propunere?

Fără căinţă şi fără propunere nu putem dobândi iertarea păcatelor.

259. Când trebuie să deşteptăm în noi căinţa?

Mergând la spovadă, trebuie să deşteptăm în noi căinţa înainte de a ne spovedi (mărturisi) păcatele, sau cel puţin înainte de a primi de la preot dezlegarea păcatelor (absoluţiunea).

260. Spune un act de căinţă!

Îmi pare rău din adâncul inimii de toate păcatele mele, pentru că prin ele am supărat pe Dumnezeu; de aceea cu ajutorul harului său, mă hotărăsc să nu mai păcătuiesc pe viitor.

11. DESPRE MĂRTURISIRE SAU SPOVADĂ ŞI DESPRE POCĂINŢĂ (ÎNDESTULARE)

261. Trebuie să mărturisim preotului toate păcatele?

Da, trebuie să mărturisim preotului cel puţin toate păcatele de moarte de care ne amintim, numărul lor şi eventual împrejurările în care le-am comis.

262. Ce împrejurări trebuie să spovedim?

Trebuie să spovedim acele împrejurări ale păcatelor care schimbă felul lor.

263. Ce trebuie să facem când nu ne mai aducem aminte bine de numărul păcatelor?

Când nu ne mai aducem bine aminte de numărul păcatelor de moarte, trebuie să spunem numărul precum ni-l amintim spunând: „am făcut acest păcat cam de atâtea ori pe zi, pe săptămână, sau pe lună”.

264. Suntem datori să mărturisim şi păcatele uşoare sau lesne-iertătoare?

Nu suntem datori să mărturisim şi păcatele uşoare sau lesne-iertătoare, dar este bine să le mărturisim.

265. Ce păcat face acela care ascunde la spovadă un păcat de moarte?

Acela care ascunde la spovadă un păcat de moarte de care-şi aduce aminte nu are nici un folos din spovadă şi face un alt păcat de moarte (sacrilegiu).

266. Ce trebuie să facă acela care n-a mărturisit un păcat de moarte?

Dacă cineva nu a mărturisit un păcat de moarte fiindcă l-a uitat, atunci spovada este bună şi este destul dacă-l mărturiseşte la spovada următoare; dacă nu l-a mărturisit de ruşine, atunci trebuie să spună preotului la câte spovezi n-a mărturisit acel păcat şi să mărturisească din nou toate păcatele de moarte pe care le-a spus la acele spovezi rău făcute.

267. Cum începem şi cum terminăm spovada?

Îngenunchem înaintea preotului, facem semnul sfintei cruci şi zicem: „Mărturisesc lui Dumnezeu atotputernicul şi ţie, părinte, păcatele mele”. După aceea ne mărturisim păcatele. La sfârşit spunem: „Mă învinuiesc şi de păcatele de care nu-mi aduc aminte, cer iertare de la Dumnezeu şi de la tine, părinte, pocăinţă şi dezlegare”.

268. Ce este pocăinţa sau îndestularea?

Pocăinţa sau îndestularea este un act de ispăşire pentru păcatele săvârşite.

269. Când trebuie să împlinim pocăinţa?

Trebuie să împlinim pocăinţa în timpul hotărât de duhovnic; dacă el nu hotărăşte timpul, atunci este bine s-o împlinim cât se poate mai degrabă, ca să n-o uităm.

12. DESPRE INDULGENŢĂ

270. Ce este indulgenţa?

Indulgenţa este iertarea pedepselor vremelnice, datorate pentru păcatele iertate, pedepse pe care ar trebui să le suferim sau aici pe pământ, sau în purgator.

271. Cum iartă Biserica, în numele lui Dumnezeu, pedepsele vremelnice pentru păcatele iertate?

Biserica iartă, în numele lui Dumnezeu, pedepsele vremelnice pentru păcatele iertate în virtutea autorităţii pe care o are de a distribui şi aplica tezaurul meritelor lui Cristos şi ale sfinţilor.

272. Ce trebuie să facem ca să dobândim o indulgenţă?

Ca să dobândim o indulgenţă, trebuie să fim curaţi de orice păcat de moarte, şi să îndeplinim faptele prescrise de Biserică pentru aceasta.

273. Dă câteva exemple de acţiuni prescrise pentru a dobândi indulgenţa.

Citirea din Sfânta Scriptură, studiul învăţăturii creştine, devoţiunea Calea Sfintei Cruci, ascultarea atentă a predicii, recitarea Rozariului, orice faptă bună făcută în spirit de credinţă etc.

13. DESPRE MASLU

274. Ce este Maslul?

Maslul este un sacrament prin care bolnavul, prin ungerea cu untdelemn sfinţit şi prin rugăciunea preotului, dobândeşte harul lui Dumnezeu pentru mântuirea sufletului şi, deseori, chiar pentru sănătatea trupului.

275. Când trebuie să primim Maslul?

Trebuie să primim Maslul când suntem grav bolnavi, dar nu trebuie să aşteptăm până când suntem aproape de moarte şi ne-am pierdut cunoştinţa.

276. Suntem datori să-i îndemnăm pe bolnavi să primească Maslul?

Da, suntem datori să-i îndemnăm pe bolnavi să primească Maslul, căci prin acesta le facem un foarte mare bine sufletesc şi trupesc.

14. DESPRE PREOŢIE

277. Ce este preoţia?

Preoţia este un sacrament care dă puterea preoţească şi harul de a putea îndeplini cu sfinţenie slujbele religioase.

278. Ce daruri cuprinde puterea preoţească?

Puterea preoţească cuprinde darurile:

  1. de a preface pâinea şi vinul în trupul şi sângele lui Isus Cristos;
  2. de a ierta păcatele;
  3. de a predica cuvântul lui Dumnezeu.

15. DESPRE CĂSĂTORIE

279. Ce este căsătoria?

Căsătoria este un sacrament prin care două persoane libere, bărbat şi femeie, se unesc pentru toată viaţa şi primesc de la Dumnezeu harul de a-şi îndeplini cu credinţă şi până la moarte îndatoririle ce decurg din ea.

280. Se pot despărţi cei căsătoriţi?

Pentru motive grave Biserica poate îngădui celor căsătoriţi să trăiască despărţiţi; dar ei rămân căsătoriţi şi nici unul din ei nu se poate căsători din nou câtă vreme trăieşte celălalt soţ.

281. Care sunt îndatoririle celor căsătoriţi?

Îndatoririle celor căsătoriţi sunt:

  1. să trăiască în unire, dragoste şi credinţă unul faţă de celălalt până la moarte;
  2. să-şi crească copiii în frica lui Dumnezeu;
  3. să îndure cu răbdare greşelile celuilalt.

282. Cum se numeşte căsătoria între o persoană catolică şi alta necatolică, dar botezată?

Căsătoria între o persoană catolică şi alta necatolică, dar botezată, se numeşte căsătorie mixtă.

16. DESPRE SACRAMENTALII

283. Ce sunt sacramentaliile?

Sacramentaliile sunt ceremonii rânduite de Biserică, sau lucruri binecuvântate de ea, pentru binele spiritual al credincioşilor. Astfel sunt: apa sfinţită, binecuvântarea dată de episcop şi preot şi altele.

284. Ce dobândim prin sacramentalii?

Prin sacramentalii dobândim iertarea păcatelor lesne-iertătoare, a pedepselor datorate pentru păcate, haruri lucrătoare şi mărirea harului sfinţitor.

© Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti, str. G-ral Berthelot, nr. 19, RO-0101164-Bucureşti, www.arcb.ro


Important: Comentariile pot fi folosite pentru a completa cu trimiteri utile materialul de mai sus. Nu vor fi validate comentariile ofensatoare.

Completări? Întrebări?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *