Meniu

Revelarea rugăciunii

PARTEA A PATRA: RUGĂCIUNEA CREŞTINĂ
SECŢIUNEA ÎNTÂI:
RUGĂCIUNEA ÎN VIAŢA CREŞTINĂ
  1. Ce este rugăciunea?

    Rugăciunea este înălţarea sufletului către Dumnezeu sau cererea de la Dumnezeu a bunurilor conforme voinţei sale. Ea este întotdeauna un dar al lui Dumnezeu care vine să-l întâlnească pe om. Rugăciunea creştină este relaţie personală şi vie a fiilor lui Dumnezeu cu Tatăl lor infinit de bun, cu Fiul său, Isus Cristos, şi cu Duhul Sfânt care locuieşte în inima lor. [2558-2565] [2590]

CAPITOLUL ÎNTÂI
REVELAREA RUGĂCIUNII
  1. De ce există o chemare universală la rugăciune?

    Pentru că Dumnezeu, cel dintâi, prin creaţie, cheamă fiecare fiinţă din nimic şi, chiar după cădere, omul continuă să fie capabil să-l recunoască pe Creatorul său păstrând dorinţa după cel care l-a chemat la existenţă. Toate religiile, şi în mod deosebit toată istoria mântuirii, dau mărturie despre această dorinţă după Dumnezeu din partea omului, însă Dumnezeu este primul care atrage neîncetat fiecare persoană în întâlnirea tainică a rugăciunii. [2566-2567]

REVELAREA RUGĂCIUNII ÎN VECHIUL TESTAMENT

  1. În ce anume Abraham este un model de rugăciune?

    Abraham este un model de rugăciune deoarece umblă în prezenţa lui Dumnezeu, îl ascultă şi i se supune. Rugăciunea sa este o luptă a credinţei deoarece el continuă să creadă în fidelitatea lui Dumnezeu chiar şi în momentele de încercare. În afară de aceasta, după ce a primit în cortul său vizita Domnului care îi destăinuie planul său, Abraham îndrăzneşte să mijlocească pentru păcătoşi cu încredere curajoasă. [2570-2573] [2592]

  1. Cum se ruga Moise?

    Rugăciunea lui Moise este tipică pentru rugăciunea contemplativă: Dumnezeu, care îl cheamă pe Moise din tufişul care arde, se întreţine adesea îndelung cu el „faţă în faţă, ca un om cu prietenul său” (Ex 33,11). Din această intimitate cu Dumnezeu Moise ia putere pentru a mijloci cu stăruinţă în favoarea poporului: rugăciunea sa prefigurează astfel mijlocirea unicului mijlocitor, Cristos Isus. [2574-2577] [2593]

  1. Ce raporturi au, în Vechiul Testament, templul şi regele cu rugăciunea?

    La umbra locuinţei lui Dumnezeu – arca alianţei, apoi templul – se dezvoltă rugăciunea poporului lui Dumnezeu sub conducerea păstorilor săi. Între ei, David este regele „după inima lui Dumnezeu”, păstorul care se roagă pentru poporul său. Rugăciunea sa este un model pentru rugăciunea poporului, deoarece este adeziune la promisiunea divină şi încredere, plină de iubire, în cel care este singurul Rege şi Domn. [2578-2580] [2594]

  1. Care este rolul rugăciunii în misiunea profeţilor?

    Profeţii scot din rugăciune lumină şi forţă pentru a îndemna poporul la credinţă şi la convertirea inimii. Intră într-o mare intimitate cu Dumnezeu şi mijlocesc pentru fraţi, cărora le vestesc ceea ce au văzut şi auzit de la Domnul. Ilie este părintele profeţilor, adică al celor care caută faţa lui Dumnezeu. Pe muntele Carmel el obţine întoarcerea poporului la credinţă graţie intervenţiei lui Dumnezeu, implorat de el astfel: „Răspunde-mi, Doamne, răspunde-mi!” (1Rg 18,37). [2581-2584]

  1. Care este importanţa Psalmilor în rugăciune?

    Psalmii sunt cea mai înaltă formă de rugăciune în Vechiul Testament: cuvântul lui Dumnezeu devine rugăciunea omului. Personală şi comunitară în mod inseparabil, această rugăciune, inspirată de Duhul Sfânt, cântă minunăţiile lui Dumnezeu în creaţie şi în istoria mântuirii. Cristos s-a rugat Psalmii şi i-a dus la împlinire. Pentru aceasta, ei rămân un element esenţial şi permanent al rugăciunii Bisericii, potriviţi pentru oamenii de orice condiţie şi din orice timp. [2579] [2585-2589] [2596-2597]

RUGĂCIUNEA ESTE PE DEPLIN REVELATĂ ŞI REALIZATĂ ÎN ISUS

  1. De la cine a învăţat Isus să se roage?

    Conform inimii sale de om, Isus a învăţat să se roage de la mama sa şi de la tradiţia ebraică. Însă rugăciunea sa provine dintr-un izvor tainic, deoarece este Fiul veşnic al lui Dumnezeu care, în omenitatea sa sfântă, adresează Tatălui său rugăciunea filială desăvârşită. [2599] [2620]

  1. Când se ruga Isus?

    Evanghelia îl arată adesea pe Isus în rugăciune. Îl vedem retrăgându-se în singurătate, chiar şi noaptea. Se roagă înainte de momentele decisive ale misiunii sale sau a apostolilor. De fapt, toată viaţa sa este rugăciune, deoarece este în comuniune constantă de iubire cu Tatăl. [2600-2604] [2620]

  1. Cum s-a rugat Isus în timpul pătimirii sale?

    Rugăciunea lui Isus în timpul agoniei sale în Grădina Ghetsemani şi ultimele sale cuvinte pe cruce revelează profunzimea rugăciunii sale filiale: Isus duce la împlinire planul de iubire al Tatălui şi ia asupra sa toate neliniştile omenirii, toate cererile şi mijlocirile din istoria mântuirii. El le prezintă Tatălui care le primeşte şi le ascultă, dincolo de orice speranţă, înviindu-l din morţi. [2605-2606] [2620]

  1. Cum ne învaţă Isus să ne rugăm?

    Isus ne învaţă să ne rugăm nu numai cu rugăciunea Tatăl nostru, dar şi atunci când se roagă. În felul acesta, în afară de conţinut, ne arată dispoziţiile cerute pentru o rugăciune adevărată: curăţia inimii, care caută împărăţia şi iartă duşmanii; încrederea plină de curaj şi filială, care merge dincolo de ceea ce simţim sau înţelegem; vigilenţa, care îl ocroteşte pe discipol de ispită. [2608-2614] [2621]

  1. De ce este eficace rugăciunea noastră?

    Rugăciunea noastră este eficace pentru că este unită în credinţă cu rugăciunea lui Isus. În el rugăciunea creştină devine comuniune de iubire cu Tatăl. În cazul acesta putem să-i prezentăm rugăciunile noastre lui Dumnezeu şi să fim ascultaţi: „Cereţi şi veţi primi, pentru ca bucuria voastră să fie deplină” (In 16,24). [2615-2616]

  1. Cum se ruga Fecioara Maria?

    Rugăciunea Mariei este caracterizată de credinţa sa şi de oferta generoasă a întregii sale fiinţe lui Dumnezeu. Mama lui Isus este şi noua Evă, „Mama celor vii”: ea îl roagă pe Isus, Fiul său, pentru nevoile oamenilor. [2617; 2618] [2622; 2674] [2679]

  1. Există în evanghelie o rugăciune a Mariei?

    În afară de mijlocirea Mariei la Cana Galileii, evanghelia ne încredinţează imnul Magnificat (Lc 1,46-55), care este cântarea Mamei lui Dumnezeu şi cântarea Bisericii, mulţumirea plină de bucurie ce se înalţă din inima celor săraci pentru că speranţa este realizată de împlinirea promisiunilor divine. [2619]

RUGĂCIUNEA ÎN TIMPUL BISERICII

  1. Cum se ruga prima comunitate creştină din Ierusalim?

    La începutul cărţii Faptele Apostolilor este scris că în prima comunitate din Ierusalim, educată de Duhul Sfânt la adevărata viaţă de rugăciune, credincioşii „erau stăruitori în învăţătura apostolilor şi în comuniunea fraternă, la frângerea pâinii şi la rugăciune” (Fap 2,42). [2623-2624]

  1. Cum intervine Duhul Sfânt în rugăciunea Bisericii?

    Duhul Sfânt, maestrul interior al rugăciunii creştine, formează Biserica pentru viaţa de rugăciune şi o face să intre tot mai profund în contemplare şi în unirea cu misterul insondabil al lui Cristos. Formele de rugăciune, care sunt exprimate în scrierile apostolice şi canonice, rămân normative pentru rugăciunea creştină. [2623] [2625]

  1. Care sunt formele esenţiale ale rugăciunii creştine?

    Sunt binecuvântarea şi adoraţia, rugăciunea de cerere şi mijlocirea, mulţumirea şi lauda. Euharistia conţine şi exprimă toate formele de rugăciune. [2643-2644]

  1. Ce este binecuvântarea?

    Binecuvântarea este răspunsul omului la darurile lui Dumnezeu: noi îl binecuvântăm pe Cel Atotputernic care cel dintâi ne binecuvântează şi ne umple cu darurile sale. [2626-2627] [2645]

  1. Cum se poate defini adoraţia?

    Adoraţia este prosternarea omului care se recunoaşte creatură în faţa Creatorului său, cel de trei ori sfânt. [2628]

  1. Care sunt diferitele forme ale rugăciunii de cerere?

    Poate să fie o cerere de iertare sau şi o cerere umilă şi încrezătoare pentru toate nevoile noastre atât spirituale cât şi materiale. Însă prima realitate care trebuie dorită este venirea împărăţiei. [2629-2633] [2646]

  1. În ce constă mijlocirea?

    Mijlocirea constă în a cere în favoarea altuia. Ea ne conformează şi ne uneşte cu rugăciunea lui Isus, care mijloceşte la Tatăl pentru toţi oamenii, îndeosebi pentru păcătoşi. Mijlocirea trebuie să se extindă şi la duşmani. [2634-2636] [2647]

  1. Când se aduce lui Dumnezeu mulţumire?

    Biserica îi mulţumeşte lui Dumnezeu fără încetare, mai ales celebrând Euharistia, în care Cristos o face părtaşă la acţiunea sa de mulţumire adusă Tatălui. Fiecare eveniment devine pentru creştin motiv de aducere de mulţumire. [2637-2638] [2648]

  1. Ce este rugăciunea de laudă?

    Lauda este forma de rugăciune ce recunoaşte în modul cel mai direct că Dumnezeu este Dumnezeu. Este complet dezinteresată: îl cântă pe Dumnezeu pentru sine însuşi şi îi aduce glorie pentru că el este. [2639-2643] [2649]

© Editura Presa Bună, Bd. Ştefan cel Mare, nr. 26, RO-700064-Iaşi, www.ercis.ro


Important: Comentariile pot fi folosite pentru a completa cu trimiteri utile materialul de mai sus. Nu vor fi validate comentariile ofensatoare.

Completări? Întrebări?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *