Meniu

Respectul pentru onorarea aproapelui

Folosiţi-vă cunoştinţele şi dovediţi-vă intuiţia

Imag.IX.4. Sfânta Zita

"Deşi nu era decât o simplă servitoare, a ajuns să fie considerată ca o regină, mai ales după ce stăpânii, convinşi de corectitudinea şi priceperea ei, i-au încredinţat conducerea întregii gospodării. Din bunurile rezervate pentru săraci şi din economiile ei proprii, împărţea cu delicateţe tuturor celor ce băteau la poarta familiei Fantinelli.

Se istoriseşte că una dintre tovarăşele ei de muncă, invidioasă pe Zita, a acuzat-o în faţa stăpânului că risipeşte bunurile casei în acte de milostenie exagerată. Într-una dintre zile, Zita a fost oprită în timp ce ieşea din casă cu şorţul încărcat, pornită să viziteze o familie nevoiaşă. Când stăpânul o întrebă ce duce, ea răspunse că are flori şi frunze. Într-adevăr, desfăcând legăturile şorţului, o ploaie de flori căzu pe scări. (Sfânta Zita, 1218-1272).

Cum explici faptul că din şorţul Zitei a căzut o ploaie de flori? Ce fapt a determinat minunea? Ai fost pus în situaţia de a ascunde adevărul sau o parte din el? Cum ai procedat?

1. Adevărul, caritatea şi respectul pentru onoarea aproapelui

Imag. IX.5. Isus – calea, adevărul, şi viaţa

Adevărul nu este doar o teorie, el este viaţă întrucât relaţionează mereu cu realitatea pe care o luminează sau chiar o construieşte. Adevărul este o realitate pe care te sprijini, iar uneori este cineva care poate să-ţi edifice propria ta viaţă şi chiar destinul. Între persoane Isus este adevărul unic, pentru că el este fundamentul veşniciei: este calea mântuirii şi viaţa veşnică.

Exigenţa poruncii a VIII-a nu se reduce la a spune adevărul; trebuie să-l spunem în aşa fel încât aproapele să trăiască şi să aibă parte de bine. Uneori nu există armă mai tăioasă decât adevărul.

A spune cuiva adevărul în faţă înseamnă, de fapt, a-l umili sau chiar a-l lovi. Numai adevărul ce face bine, ce este spus cu iubire este un adevăr autentic.

Adevărul şi iubirea sunt două elemente fundamentale şi inseparabile ale vieţii corecte. Unul nu poate exista fără celălalt: nici adevăr fără iubire, nici iubire fără adevăr. "Iubirea fără adevăr, spunea papa Paul al VI-lea, este oarbă, adevărul fără iubire ucide". Dacă, în trecut, era tendinţa de a accentua adevărul lovind iubirea, în prezent este tendinţa de a accentua iubirea, fără a mai ţine cont de adevăr. După expresia aceluiaşi papă, Paul al VI-lea, iubirea fără adevăr produce o înţelegere falsă, un sentimentalism gol. Nu avem voie să-i judecăm pe fraţi pentru că în aceste situaţii adevărul "ucide" sau îl împinge pe celălalt la disperare.

Dumnezeu protejează dreptul fiecărui om la bunul său nume şi de aceea noi trebuie:

  • să vorbim şi să gândim bine de ceilalţi;
  • să-i apărăm atunci când sunt criticaţi;
  • să nu descoperim altora lipsurile şi defectele aproapelui;
  • să nu acuzăm fără motiv;
  • să corectăm pe aproapele, între patru ochi, cu sinceritate şi prietenie.

2. Despre secret în general

Imag. IX.6. Puterea vieţii este demonstrată de plăpândele flori ce cresc şi între crăpăturile pietrelor (Potentilla haznaldiana din Munţii Mehedinţi)

În căutarea şi propunerea adevărului şi a iubirii uneori şi tăcerea are rolul ei. Păstrarea unui secret contribuie la încrederea reciprocă. Fiecare om are dreptul să i se respecte intimitatea în domeniile ce ţin de viaţa sa privată. Acela care, prin profesia lui (medicul, omul politic, militarul, juristul), pătrunde în viaţa privată a omului este dator să păstreze secretul profesional. De asemenea, confidenţele făcute sub secret trebuie păstrate.

Fiecare trebuie să respecte viaţa privată a oricărei persoane. Cei răspunzători cu comunicarea socială trebuie să păstreze o justă proporţie între exigenţele binelui comun şi respectul faţă de drepturile particulare. Amestecul "informatorilor" în viaţa privată a persoanelor angajate într-o activitate publică este condamnabil, în măsura în care le lezează intimitatea şi libertatea.

"Doamne, cine va locui în cortul tău şi cine se va odihni în muntele tău cel sfânt? Cel ce umblă întru desăvârşire şi face dreptatea, cel care grăieşte adevărul în inima sa, cel care nu cleveteşte şi nu-i face rău semenului său şi ocară nu aduce asupra aproapelui său" (Ps 15,1-3).

3. Secretul profesional

A nu spune anumite fapte unei persoane care nu are dreptul să le cunoască nu înseamnă a minţi. Principiul creştin al adevărului este dublu: adevărul nu trebuie spus decât aceluia care are dreptul să-l cunoască şi să-l folosească pentru a face bine. Astfel, sunt anumite profesii ce implică total sau parţial confidenţialitate din partea celui care le practică. Exemplele cele mai comune sunt: preotul, medicul, psihiatrul.

Cel mai sacru este secretul sacramentului Reconcilierii ce nu poate fi trădat în nici o situaţie. Un preot nu poate dezvălui nimănui ce i se mărturiseşte la spovadă; natura sacramentului pretinde ca aceia care vor să ceară iertare lui Dumnezeu şi Bisericii să poată avea încredere totală în preot.

Vocabular

disimulare = a ascunde adevărata înfăţişare a unui lucru; a masca; a camufla;

pretext = motiv neîntemeiat, invocat de cineva pentru a ascunde motivul adevărat;

delicateţe = fineţe, amabilitate în comportare, gingăşie, discreţie.

Aplicaţi noile cunoştinţe

1. Ce legătură este între adevăr şi iubire?

2. În care situaţii trebuie păstrat secretul?

3. Ce înseamnă a trânti cuiva adevărul în faţă?

4. Ai fost pus vreodată în situaţia de a ascunde adevărul sau o parte din el?

Cum ai procedat?



Important: Comentariile pot fi folosite pentru a completa cu trimiteri utile materialul de mai sus. Nu vor fi validate comentariile ofensatoare.

Completări? Întrebări?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *