Art. II: Şi într-Unul Domn Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu

Unul născut, care din Tatăl s-a născut mai înainte de toți vecii, Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu făcut, Cel de o ființă cu Tatăl, prin care toate s-au făcut.

Promisiunea unui Mântuitor

Dumnezeu a creat pe Adam și pe Eva precum îngerii, într-o stare de inocență și de dreptate, în care ei nu erau supuși nici suferinței, nici morții.
Demonul, ascuns sub imaginea unui șarpe, i-a condus pe proto-părinții noștri la neascultarea lui Dumnezeu, prin mâncarea fructului oprit.
Ca pedeapsă a neascultării lor, ei au fost alungați din raiul terestru și condamnați să-și câștige pâinea cu sudoarea frunții lor; ei au devenit supuși ignoranței, concupiscenței, durerii, morții și au fost alungați din fericirea cerului.
Păcatul lui Adam este transmis tuturor descendenților săi, astfel că aceștia se nasc vinovați de păcatul primului lor tată și sunt supuși acelorași greutăți ca el.
Păcatul, cu care fiecare om se naște, se numește păcatul originar, adică vine de la originea noastră.
Preasfânta Fecioară Maria, printr-un privilegiu special, a fost scutită de acest păcat originar, deoarece ea trebuia să fie Mama lui Dumnezeu.
Dumnezeu nu a abandonat pe om după păcatul său, ci, făcându-I-se milă de el, i-a promis un Mântuitor, pe care L-a numit Mesia.
Dumnezeu va reînnoi Patriarhilor Avraam și Iacob promisiunea unui Mântuitor, pe care o făcuse lui Adam.
Dumnezeu a făcut cunoscută dinainte, prin profeți, venirea unui Mântuitor.
Proorocii au prevestit epoca venirii lui Mesia, nașterea dintr-o Fecioară la Betleem, minunile și patimile Sale, moartea Sa, învierea Sa și, în sfârșit, răspândirea credinței Sale pe întregul pământ.
Mesia sau Mântuitorul promis lumii este Domnul nostru Isus Hristos.

Cuvântul veșnic

Sf. Ioan, la începutul Evangheliei sale, descrie astfel nașterea eternă a Răscumpărătorului:
La început a fost Cuvântul, și Cuvântul a fost la Dumnezeu, și Dumnezeu era Cuvântul. Acesta a fost la început la Dumnezeu. Toate lucrurile au fost făcute prin El, și nimic din ceea ce s-a făcut nu s-a făcut fără El. În El era viața, și viața era lumina oamenilor. Și lumina strălucește în întuneric, dar întunericul nu a putut-o cuprinde.
Fost-a om trimis de Dumnezeu și numele lui era Ioan. Acesta a venit ca mărturie, să mărturisească despre lumină, ca toți să creadă prin el. Nu el era lumina, ci trebuia să dea mărturie despre lumină.

Cuvântul întrupat

Aceea era adevărata lumină ce luminează pe tot omul ce vine în lume. În lume se afla, și lumea prin El a luat ființă, dar lumea nu L-a cunoscut. Întru ale Sale a venit, și ai Săi nu L-au primit. Dar tuturor celor ce L-au primit, celor ce cred în numele Lui, El le-a dat puterea să devină copii ai lui Dumnezeu. Aceștia, nu din sânge, nici din pornirea cărnii, nici din vrere de bărbat, ci din Dumnezeu s-au născut. Iar Cuvântul s-a făcut trup și a locuit printre noi; iar noi am văzut măreția Lui, măreție pe care Fiul Unic, plin de har și de adevăr, o are de la Tatăl.

Mărturia Înainte-Mergătorului

Ioan dă mărturie despre El și proclamă: El este acela despre care am zis: Acela care vine în urma mea mă depășește, căci El era înainte de mine. Da, din plinătatea Lui am primit noi toți, și har peste har. Căci legea a fost dată prin Moise, pe când harul și adevărul ne-au venit prin Isus Hristos. Pe Dumnezeu nimeni nu L-a văzut nicicând. Fiul Unic-născut, care este în sânul Tatălui, El ni L-a dezvăluit.

Explicația Tabloului

Acest tablou reprezintă miracolul Transfigurării, în care Dumnezeu Tatăl Îl proclamă pe Isus Hristos ca Fiu al Său.
Isus Hristos, luând pe muntele Tabor pe trei dintre ucenicii Săi, Petru, Iacob și Ioan, a fost dintr-o dată transfigurat în fața ochilor lor. Fața Sa a devenit strălucitoare ca soarele, iar veșmântul Său, alb ca zăpada. ÎI vedem pe Moise și pe Ilie cum vorbesc cu El în fața ucenicilor. Din mijlocul unui nor luminos care îi acoperă, se aude o voce spunând cuvintele: Acesta este Fiul meu cel iubit întru care am binevoit; pe acesta să-L ascultați. La auzul acestei voci, Apostolii care Îl însoțiseră pe Domnul Hristos au fost cuprinși de spaimă și au căzut cu fața la pământ. Iar Petru spune: "Doamne, bine ne este nouă aici; dacă vrei, să facem aici trei colibe: una pentru Tine, una pentru Moise și una pentru Ilie".

Deschideţi tabloul într-o filă nouă (mult mai mare decât se vede mai jos)