Despre păcat

240. Ce este păcatul?

     Păcatul este încălcarea unei porunci dumnezeiești sau bisericești. Este un act de neglijență, de neascultare sau de răzvrătire împotriva lui Dumnezeu.

241. Este și ispita păcat?

     Ispita este un îndemn, un impuls, o ademenire spre a face ceva rău. Doar când consimțim ispitei, fie la nivelul gândurilor, fie la nivelul acțiunii, comitem un păcat. Dacă alungăm ispita imediat ce ea apare, nu am păcătuit.

242. Ce efect are păcatul asupra celui care îl comite?

     Păcatul murdărește sufletul; mărește înclinarea noastră spre rău; sporește împietrirea inimii noastre; ne îndepărtează și poate chiar să ne separe de Dumnezeu. Orice păcat atrage după sine pedeapsa vremelnică, pe care o ispășim fie aici, pe pământ, fie după moarte, în purgatoriu.

243. De câte feluri este păcatul?

     Păcatul este de două feluri: păcatul strămoșesc (comis de Adam și Eva) și păcatul actual sau personal (comis de noi). Peste tot în catehism unde scrie doar păcat și nu păcat strămoșesc, este vorba de păcatul actual.

244. Pot fi iertate păcatele?

     Da, păcatele pot fi iertate datorită jertfei răscumpărătoare a lui Isus Hristos. Păcatul strămoșesc este șters prin Botez, iar păcatele actuale sunt șterse prin Spovadă.

245. Cum se împart păcatele după gravitate?

     După gravitate păcatele se împart în păcate de moarte (mari sau grave) și păcate ușoare (lesne-iertătoare sau veniale).

246. Care sunt condițiile pentru ca un păcat să fie de moarte?

     Comitem un păcat de moarte atunci când încălcăm o poruncă în mod grav (adică materia păcatului este gravă), cu știință și voință deplină.

247. Care sunt efectele păcatului de moarte?

     Atunci când comitem un păcat de moarte pierdem viața divină (harul sfințitor) și merităm pedeapsa veșnică a iadului, dacă nu ne căim. Îl numim "de moarte" pentru că duce la moartea spirituală.

248. Ce înseamnă moartea spirituală?

     Moartea spirituală nu înseamnă că sufletul (care este veșnic) încetează să mai existe, ci faptul că nu mai are viața divină în el.

     

249. Care sunt condițiile pentru ca un păcat să fie ușor?

     Când lipsește cel puțin una dintre cele trei condiții pentru ca un păcat să fie de moarte, comitem un păcat ușor: adică materia nu este gravă, sau lipsește știința deplină, sau voința deplină.

250. Care sunt efectele păcatului ușor?

     Atunci când comitem un păcat ușor, slăbește în noi harul sfințitor și merităm pedeapsa purificatoare vremelnică. Păcatul ușor împiedică înaintarea noastră pe calea sfințeniei și ne predispune treptat la săvârșirea păcatului de moarte.

251. Cum se împart păcatele după modul de comitere?

     Un păcat poate să fie comis cu gândul (ex: invidia), cu cuvântul (ex: minciuna), cu fapta (ex: furtul) sau cu omisiunea.

     

252. Cum se păcătuiește prin omisiune?

     Păcătuim prin omisiune atunci când nu facem acel bine pe care trebuie și putem să îl facem (ex: nu mă rog pentru părinții mei).

253. Ce este viciul și cum se dobândește?

     Viciul este obișnuința de a face un anumit păcat, chiar dacă este unul ușor. El se dobândește prin repetarea acelui păcat de multe ori.

254. De ce este periculos viciul?

     Viciul este periculos pentru că produce o alipire gravă de păcat. Cel care are un viciu nu poate decât cu mari eforturi să renunțe la a mai comite păcatul respectiv.

255. Ce este virtutea și cum se dobândește?

     Virtutea este obișnuința de a face un anumit bine. Virtuțile pot fi:

     • dobândite prin efort uman, prin repetarea practicării unui bine de multe ori – acestea sunt virtuțile umane, numite și virtuți morale;

     • sau insuflate de Dumnezeu – acestea sunt virtuțile teologale (a se vedea prima poruncă, nr. 148-155 și Botezul, nr. 286).

256. Când putem spune că am dobândit o virtute morală?

     Am dobândit o virtute morală atunci când facem binele respectiv:

     • cu ușurință – fără vreun efort extraordinar, fără o luptă interioară;

     • cu bucurie – pe care o simțim chiar dacă este vorba de un lucru dificil sau care ne provoacă suferință;

     • și cu perseverență – nu doar din când în când sau atunci când totul ne merge bine, ci mereu.

     Virtutea morală este astfel de mare ajutor pentru creșterea noastră spirituală.

257. Care sunt cele mai importante virtuți morale?

     Cele mai importante virtuți morale sunt prudența, dreptatea, tăria și cumpătarea. Ele se numesc virtuți cardinale pentru că sunt temelia celorlalte virtuți morale.

258. Care sunt păcatele capitale?

     Păcatele capitale sunt șapte: mândria, zgârcenia, necurăția, invidia, lăcomia, mânia și lenea. Ele sunt numite "capitale" pentru că sunt izvorul multor altor păcate.

259. Cum putem lupta împotriva păcatelor capitale?

     Luptăm împotriva păcatelor capitale cultivând virtuțile care li se opun. Astfel: mândriei i se opune virtutea smereniei; zgârceniei – virtutea dărniciei; necurăției – virtutea castității; invidiei – virtutea bunătății; lăcomiei – virtutea cumpătării; mâniei – virtutea blândeții; și lenei – virtutea hărniciei.

260. Cum putem lupta în general împotriva păcatului?

     În lupta împotriva păcatului ne sunt de mare folos următoarele practici:

     • spovedirea deasă, chiar și când avem pe suflet doar păcate ușoare, și cât mai rapid după ce comitem un păcat de moarte;

     • examinarea seară de seară a conștiinței, căindu-ne pentru păcatele noastre, chiar și pentru cele mici;

     • împărtășirea deasă cu Trupul și Sângele Domnului;

     • evitarea ocaziilor care ne conduc la păcat;

     • alungarea imediată a ispitelor;

     • cultivarea virtuților;

     • rugăciunea, citirea Bibliei, lecturile spirituale…