Meniu

Imagine: Predica de pe munte

Un tânăr i-a adresat lui Isus această întrebare: "Învăţătorule, ce lucru bun trebuie să fac ca să am viaţa veşnică?" (Mt 19,16). Isus i-a răspuns: "Dacă vrei să intri în viaţă, păzeşte poruncile", adăugând imediat după aceea: "Vino şi urmează-mă!" (Mt 19,17.21).

Urmarea lui Isus implică respectarea poruncilor. Legea veche nu este abolită, ci omul este invitat să o regăsească în persoana învăţătorului divin, care o împlineşte în sine însuşi, îi revelează semnificaţia deplină şi îi atestă caracterul peren.

Imaginea din această secţiune îl reprezintă pe Isus care îi învaţă pe discipoli în aşa-numita Predică de pe munte (cf. Mt 5 -7). Elementele cele mai importante ale acestei învăţături sunt: fericirile, perfecţionarea legii vechi, rugăciunea Tatăl nostru, precizări cu privire la post, invitaţia adresată discipolilor de a fi sare a pământului şi lumină a lumii.

Cu înălţimea şi apropierea sa de cer, muntele indică un loc privilegiat de întâlnire cu Dumnezeu. Isus învăţător, aşezat pe stâncă asemenea unei catedre privilegiate, cu arătătorul de la mâna dreaptă îndreptat spre cer, indică originea divină a cuvintelor sale de viaţă şi de fericire. Sulul pe care îl strânge în mâna stângă arată desăvârşirea învăţăturii sale, pe care el o încredinţează cu încredere apostolilor, invitându-i să predice evanghelia la toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh.

Cei doisprezece apostoli fac coroană la picioarele învăţătorului, au cu toţii aureolă pentru a indica fidelitatea lor faţă de Cristos şi mărturia lor de sfinţenie în Biserică. Numai unul, semiascuns în dreapta, are o aureolă neagră, pentru a sugera infidelitatea sa faţă de vestea cea bună. Vestirea împărăţiei lui Dumnezeu predicată de Isus nu a fost cuvânt gol şi inconsistent, ci acţiune eficace şi validă. Este semnificativ în acest sens episodul paraliticului din Cafarnaum, prezentat de cei trei sinoptici:

"Urcându-se în barcă, a trecut dincolo şi a ajuns în cetatea sa. Şi iată că au adus la el un paralizat care zăcea pe o targă. Iar Isus, văzând credinţa lor, a spus paralizatului: «Încrede-te, fiule! Păcatele îţi sunt iertate». Atunci unii dintre cărturari spuneau între ei: «Acesta spune blasfemii!» Isus, cunoscând gândurile lor, a zis: «De ce gândiţi rău în inimile voastre? Ce este mai uşor să spun: Păcatele îţi sunt iertate, sau să spun: Ridică-te şi umblă? Dar ca să ştiţi că Fiul Omului are puterea de a ierta păcatele pe pământ», i-a spus paralizatului: «Ridică-te, ia-ţi targa şi du-te la casa ta!» Atunci, ridicându-se, s-a dus acasă" (Mt 9,1-7).

În acest fapt vindecarea fizică nu este altceva decât faţa vizibilă a miracolului spiritual al eliberării de păcat. A vindeca şi a ierta rămân gesturile tipice ale pedagogiei lui Isus, învăţătorul divin.

© Editura Presa Bună, Bd. Ştefan cel Mare, nr. 26, RO-700064-Iaşi, www.ercis.ro


Important: Comentariile pot fi folosite pentru a completa cu trimiteri utile materialul de mai sus. Nu vor fi validate comentariile ofensatoare.

Completări? Întrebări?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *