Meniu

Botezul: instituirea, definiţia, materia şi forma

Lecţia 6

 

Sfântul Botez stă la baza vieţii creştine, este poarta vieţii spirituale care deschide calea spre celelalte sacramente. Aşa cum plantele şi vieţuitoarele nu ar putea exista fără apă, nici viaţa spirituală nu ar fi posibilă fără Botez.

Cuvântul botez vine din limba greacă "baptizein" care înseamnă "a scufunda în apă", dar şi "spălarea şi curăţarea prin scufundarea în apă", adică efectul acestei scufundări.

În Vechiul Testament, Botezul a fost prefigurat de Dumnezeu prin marile evenimente din istoria mântuirii: crearea apei (Gen 1), arca lui Noe (Gen 6) , trecerea Mării Roşii (Ex 14) – care a însemnat salvarea din sclavia Egiptului, trecerea Iordanului (Ios 3) , prin care vechiul popor ales a intrat în ţara făgăduită. Dumnezeu a prefigurat Botezul creştin în Vechiul Testament nu numai prin diferite evenimente din istoria mântuirii, ci şi prin glasul profeţilor (Ez 36,25-27).

În Noul Testament şi-au găsit împlinirea toate prevestirile din Vechiul Testament prin Isus Cristos. Înainte-mergătorul lui Isus, Ioan Botezătorul, a botezat, dar a recunoscut că botezul său cu apă va fi înlocuit cu botezul lui Isus – un botez în apă şi Duh Sfânt. Botezul lui Ioan era doar un semn al botezului lui Isus, care nu dădea harul sfinţitor şi nu ierta păcatele. Isus a accentuat cuvintele lui Ioan Botezătorul: "Ioan a botezat cu apă, dar voi nu după multe zile, veţi fi botezaţi cu Duhul Sfânt" (Fap 1 ,5). De aceea, în pragul vieţii sale publice, înainte de a proclama vestea cea bună a împărăţiei, Isus cere de la Ioan botezul, mărturisind în felul acesta că este om adevărat unit cu toţi oamenii. După ce primeşte botezul la Ioan în discuţia cu Nicodim, Isus face cunoscut faptul că el va orândui botezul, ce va fi necesar pentru mântuire. "Nimeni, dacă nu se naşte din nou, nu poate vedea împărăţia lui Dumnezeu". Şi pentru că Nicodim nu înţelegea ce înseamnă "a se naşte din nou", Isus a continuat: "Adevărat, adevărat îţi spun: nimeni dacă nu se va naşte din apă şi Duh Sfânt, nu poate intra în împărăţia lui Dumnezeu" (In 3 ,1-21). În acest caz, "naşterea din nou" coincide cu Botezul, sacrament pe care Isus îl înfiinţează în mod oficial înainte de înălţarea sa la cer, atunci când a spus ucenicilor: "Mergeţi, învăţaţi toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh" (Mt 28,19).

Botezul este cel dintâi şi cel mai trebuincios sacrament, prin care ni se iartă păcatul strămoşesc şi toate păcatele făcute înainte de Botez şi devenim creştini.

Din ziua de Rusalii, considerată ziua de naştere a Bisericii, aceasta administrează fără întrerupere taina Botezului. În această zi, Petru spunea în predica sa: "Convertiţi-vă şi fiecare dintre voi să se boteze în numele lui Isus Cristos, spre iertarea păcatelor voastre şi veţi primi darul Duhului Sfânt" (Fap 2 ,38). Astfel, i se acordă Botezului privilegiul de a fi cel dintâi şi cel mai trebuincios sacrament prin care ni se iartă păcatul strămoşesc şi toate celelalte păcate făcute până la Botez şi devenim creştini. Încă de la începutul administrării lui s-a ţinut cont de cele două criterii: materia şi forma; materia fiind apa, iar forma, cuvintele: "N…, eu te botez în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh".

De la începutul existenţei sale, Biserica administrează botezul şi adulţilor şi copiilor. Faptele Apostolilor, relatând botezul Lidiei, vânzătoarea de purpură, al temnicerului lui Paul, al lui Sila şi al lui Crispus, şeful sinagogii, ne spune că s-au botezat ei şi cei din casele lor. Este normal să presupunem că în aceste familii erau şi copii şi, prin urmare, au fost şi ei botezaţi. De fapt, prin Botez se formează poporul lui Dumnezeu. Dacă nu ar fi botezaţi şi copiii, acest popor al lui Dumnezeu ar fi un popor de bătrâni, din el fiind excluşi tocmai copiii pe care Isus i-a chemat la sine şi cărora le-a spus că le aparţine împărăţia cerurilor (cf. Lc 18,15-17).

Biserica a avut întotdeauna convingerea că cei care îndură moartea pentru credinţă fără a fi primit Botezul sunt botezaţi prin însuşi sângele lor vărsat pentru Cristos. Acesta este Botezul sângelui, având în vedere cuvintele lui Isus: "Cine îşi va pierde viaţa din iubire faţă de mine o va regăsi" (Mt 10 ,39). Ex.: pruncii nevinovaţi din Betleem ucişi de Irod. La fel, catehumenii care mor înainte de Botez şi au avut dorinţa de a-l primi, având căinţă pentru păcate, se mântuiesc. Acesta este Botezul dorinţei. În ceea ce priveşte copiii morţi fără Botez Biserica nu poate decât să-i încredinţeze îndurării lui Dumnezeu. Marea milostivire a lui Dumnezeu, care voieşte ca toţi oamenii să fie mântuiţi, şi iubirea lui Isus faţă de copii ne permit să sperăm că există o cale de mântuire pentru copiii morţi fără Botez. Totuşi, apelul stăruitor al Bisericii de a nu-i împiedica pe prunci să vină la Cristos prin darul sfântului Botez trebuie să rămână viu pentru toţi.

De reţinut

Sfântul Botez stă la baza vieţii creştine şi este necesar pentru mântuire.

Isus Cristos a orânduit sacramentul Botezului când a spus: "Mergeţi, învăţaţi toate neamurile botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, învăţându-le să ţină toate câte v-am poruncit" (Mt 28,19).

Botezul este cel dintâi şi cel mai trebuincios sacrament prin care ni se iartă păcatul strămoşesc şi toate celelalte păcate făcute până la Botez şi devenim creştini.

Materia este apa; forma sunt cuvintele.

Sfânta Scriptură acordă un spaţiu mare atât prefigurării botezului, în Vechiul Testament, cât şi sacramentului propriu-zis, în Noul Testament.

Vocabular

 prefigurat = prezentat, a arăta în mare, schiţat;

 istoria mântuirii = toate faptele săvârşite de Dumnezeu de-a lungul timpului pentru salvarea omenirii;

catehumeni = adulţi care se pregătesc pentru a primi botezul.

Întrebări

Ce înseamnă cuvântul botez şi din ce limbă vine?

Ce este Botezul?

Prin ce semne a prefigurat Dumnezeu Botezul în Vechiul Testament?

Care sunt cuvintele prin care Isus a instituit sacramentul Botezului?

Exerciţii

Citeşte din Noul Testament despre botezul lui Isus.

Alcătuieşte o compunere referitoare la importanţa Botezului.

Spune-le părinţilor să-ţi povestească cum a fost la Botezul tău şi notează-ţi pe un caiet.

Lectură

Predica lui Ioan Botezătorul şi botezul lui Isus (Mt 3,1-3,11-17)

În zilele acelea a apărut Ioan în Deşertul Iudeii predicând: "Convertiţi-vă, pentru că s-a apropiat împărăţia cerurilor!" Acesta este cel vestit de Isaia profetul, care spune: "Glasul celui care strigă în deşert: Pregătiţi calea Domnului, faceţi drepte cărările lui!…

Eu vă botez cu apă spre convertire, însă cel care vine după mine este mai puternic decât mine; eu nu sunt vrednic să-i duc încălţămintea. El vă va boteza cu Duh Sfânt şi cu foc. El are în mână lopata de vânturat şi va curăţa aria; grâul îl va aduna în grânarul său, iar pleava o va arde în focul care nu se va stinge".

Atunci a sosit Isus din Galileea la Iordan, la Ioan, ca să fie botezat de el. Dar Ioan încerca să-l oprească spunându-i: "Eu trebuie să fiu botezat de tine, şi tu vii la mine?" Însă Isus i-a răspuns: "Lasă acum, căci aşa se cuvine ca noi să împlinim toată dreptatea". Atunci el l-a lăsat. După ce a fost botezat, Isus a ieşit îndată din apă. Şi iată că s-au deschis cerurile şi l-a văzut pe Duhul lui Dumnezeu coborând ca un porumbel şi venind deasupra lui. Şi iată, un glas din ceruri spunea: "Acesta este Fiul meu cel iubit, în care mi-am găsit mulţumirea".

© Editura Presa Bună, Bd. Ştefan cel Mare, nr. 26, RO-700064-Iaşi, www.ercis.ro


Important: Comentariile pot fi folosite pentru a completa cu trimiteri utile materialul de mai sus. Nu vor fi validate comentariile ofensatoare.

Completări? Întrebări?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *