Meniu

Condiţii pentru a ne împărtăşi bine

74. Ce se cere pentru a ne împărtăşi bine?

Se cer cel puţin patru lucruri: 1) să ştim pe cine urmează să-l primim şi să ne gândim la acesta (să ştim şi să credem că în sfânta Împărtăşanie primim adevăratul trup şi sânge al lui Isus Cristos); 2) să fim în harul lui Dumnezeu (să fim fără păcat de moarte); 3) să nu mâncăm cel puţin o oră înainte (în afară de apă şi medicamente); 4) să ne rugăm înainte şi după primirea sfintei Împărtăşanii.

75. Ce înseamnă a şti pe cine urmează să-l primim şi a ne gândi la acesta?

Înseamnă înainte de toate cunoaşterea adevărurilor fundamentale privitoare la Euharistie şi în mod special că în ostia consacrată este cu adevărat Isus viu. Când ne împărtăşim trebuie să reînsufleţim această credinţă astfel încât să-l primim pe Isus cu dorinţă arzătoare, cu evlavie şi cu iubire. Numai aşa Împărtăşania va putea oferi toate roadele ei. Aceasta înseamnă: „A şti pe cine urmează să-l primim şi a ne gândi la acesta”.

76. Cum se primeşte Împărtăşania?

Împărtăşania se primeşte direct în gură, lăsând ca preotul să pună ostia consacrată pe limbă. Dar există locuri unde cine vrea o poate primi şi în mână, numai să ştie cum să procedeze. În asemenea cazuri, trebuie pusă mâna stângă cu palma deschisă în mâna dreaptă, lăsându-l pe preot să pună ostia consacrată în palma mâinii stângi; imediat se ia cu respect ostia cu degetul mare şi degetul arătător al mâinii drepte şi se aşază în gură cu evlavie. Cum s-a spus deja, dacă se observă că în palma mâinii a rămas vreo firimitură, şi aceasta trebuie dusă în gură.

77. Ce trebuie făcut după împărtăşanie?

După împărtăşanie, ştiind că în noi este cu adevărat prezent Isus, trebuie să ne reculegem în rugăciune. Dacă nu este o pauză de tăcere pentru toţi, dar este un cântec, este bine să facem o pauză de tăcere personală după binecuvântare. Sfânta Ecaterina de Siena, după ce se împărtăşea, cădea în extaz şi nimeni nu reuşea să o mişte din locul ei. Să nu uităm că Isus este prezent realmente în noi până când durează speciile euharistice, adică aproximativ un sfert de oră.

78. Este important acest moment de rugăciune după împărtăşanie?

Este foarte important, chiar dacă astăzi, din păcate, aproape toţi îl neglijează. Totuşi, dacă fiecare s-ar gândi că-l are pe Isus viu şi adevărat prezent în inima sa, cum ar putea să nu simtă nevoia de a se cufunda într-o adâncă reculegere?

79. Cum se pot petrece aceste minute în care Isus este încă fizic prezent în noi?

Important este să stăm în reculegere şi să nu ne pierdem în alte lucruri, de exemplu, în vorbării inutile. Putem folosi o carte de rugăciuni sau, dacă cineva este capabil, poate vorbi liber cu Isus prezent în inima sa. Putem să avem în vedere cuvântul latin ardor, care ne aminteşte că trebuie să trezim în noi sentimente de adoraţie, mulţumire, cerere, oferire, reparaţie.

80. Devoţiunea noastră faţă de Isus prezent în preasfânta Euharistie este limitată numai la aceste minute după împărtăşanie?

Există o altă practică foarte frumoasă prin care ne putem mărturisi iubirea noastră faţă de Isus euharisticul şi să primim de la el multe haruri. Este adoraţia preasfântului sacrament, care se poate face rugându-ne în tăcere înaintea tabernacolului sau în mod mai solemn participând la adoraţia publică, atunci când este expus preasfântul sacrament în ostensor. Această adoraţie euharistică este un semn foarte expresiv al credinţei noastre în Isus prezent real şi ne permite să ne întâlnim cu el aşa cum o puteau face aceia care trăiau în Palestina în timpul său. Noi nu suntem mai puţin favorizaţi decât ei, dimpotrivă, într-un anumit sens suntem mai privilegiaţi, pentru că-l putem găsi pe Isus Domnul nostru în orice moment şi în orice loc, intrând într-o biserică sau capelă. Acolo Isus este totul pentru noi, întotdeauna gata să ne asculte, să împlinească toate dorinţele noastre, să ne consoleze în necazuri şi să vină în întâmpinarea dificultăţilor noastre. Dacă ar fi un pic mai multă credinţă şi mai multă iubire, nu am găsi niciodată o biserică goală, pentru că ar fi întotdeauna cineva în genunchi în faţa tabernacolului.

© Editura Presa Bună, Bd. Ştefan cel Mare, nr. 26, RO-700064-Iaşi, www.ercis.ro


Important: Comentariile pot fi folosite pentru a completa cu trimiteri utile materialul de mai sus. Nu vor fi validate comentariile ofensatoare.

Completări? Întrebări?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *