Meniu

La sfârşit, Isus ne aşteaptă pentru a ne judeca şi a ne da viaţa veşnică

Când va veni momentul morţii noastre, Isus va fi alături de noi cu toată iubirea sa, pentru a ne ajuta să ne încredinţăm milostivirii sale.

În momentul morţii, sufletul nostru va fi judecat de Isus în funcţie de iubirea pe care o vom avea în acel moment faţă de Dumnezeu:

  • dacă în noi există iubire perfectă faţă de Dumnezeu, atunci Isus ne va duce imediat în paradis, unde vom trăi pentru totdeauna însăşi viaţa sa şi ne vom bucura de însăşi fericirea sa.
  • dacă în noi iubirea faţă de Dumnezeu nu este perfectă, Isus o va purifica până la a ne face demni de a-l vedea pe Dumnezeu, într-o aşteptare dureroasă, care este numită purgatoriu.
  • dacă, însă, din nenorocire, moartea ne va găsi cu sufletul pătat de păcatul de moarte şi, deci, răzvrătit împotriva lui Dumnezeu, atunci nu Isus, ci noi înşine – fără să mai putem schimba alegerea noastră – ne vom îndepărta voluntar de el, lipsindu-ne pentru totdeauna de fericirea sa.

Soarta veşnică a păcătosului este numită iad. Dar să mai amintim că, în această situaţie de suferinţă şi de disperare veşnică, nu Dumnezeu-iubire este acela care-l trimite pe păcătos, ci păcătosul însuşi este acela care, în mod liber, se îndreaptă spre el.

Ce ne aşteaptă la sfârşitul acestei vieţi?

La sfârşitul acestei vieţi ne aşteaptă moartea şi judecata particulară a lui Dumnezeu, căreia îi va urma imediat răsplata paradisului, purificarea purgatoriului sau condamnarea veşnică a iadului.

© Editura Sapientia, Str. Th. Văscăuţeanu 6, RO–700462-Iaşi, www.editurasapientia.ro


Important: Comentariile pot fi folosite pentru a completa cu trimiteri utile materialul de mai sus. Nu vor fi validate comentariile ofensatoare.

Completări? Întrebări?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *