Imagine: Predica de pe munte

Un tânăr i-a adresat lui Isus această întrebare: "Învățătorule, ce lucru bun trebuie să fac ca să am viața veșnică?" (Mt 19,16). Isus i-a răspuns: "Dacă vrei să intri în viață, păzește poruncile", adăugând imediat după aceea: "Vino și urmează-mă!" (Mt 19,17.21).

Urmarea lui Isus implică respectarea poruncilor. Legea veche nu este abolită, ci omul este invitat să o regăsească în persoana învățătorului divin, care o împlinește în sine însuși, îi revelează semnificația deplină și îi atestă caracterul peren.

Imaginea din această secțiune îl reprezintă pe Isus care îi învață pe discipoli în așa-numita Predică de pe munte (cf. Mt 5 -7). Elementele cele mai importante ale acestei învățături sunt: fericirile, perfecționarea legii vechi, rugăciunea Tatăl nostru, precizări cu privire la post, invitația adresată discipolilor de a fi sare a pământului și lumină a lumii.

Cu înălțimea și apropierea sa de cer, muntele indică un loc privilegiat de întâlnire cu Dumnezeu. Isus învățător, așezat pe stâncă asemenea unei catedre privilegiate, cu arătătorul de la mâna dreaptă îndreptat spre cer, indică originea divină a cuvintelor sale de viață și de fericire. Sulul pe care îl strânge în mâna stângă arată desăvârșirea învățăturii sale, pe care el o încredințează cu încredere apostolilor, invitându-i să predice evanghelia la toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh.

Cei doisprezece apostoli fac coroană la picioarele învățătorului, au cu toții aureolă pentru a indica fidelitatea lor față de Cristos și mărturia lor de sfințenie în Biserică. Numai unul, semiascuns în dreapta, are o aureolă neagră, pentru a sugera infidelitatea sa față de vestea cea bună. Vestirea împărăției lui Dumnezeu predicată de Isus nu a fost cuvânt gol și inconsistent, ci acțiune eficace și validă. Este semnificativ în acest sens episodul paraliticului din Cafarnaum, prezentat de cei trei sinoptici:

"Urcându-se în barcă, a trecut dincolo și a ajuns în cetatea sa. Și iată că au adus la el un paralizat care zăcea pe o targă. Iar Isus, văzând credința lor, a spus paralizatului: «Încrede-te, fiule! Păcatele îți sunt iertate». Atunci unii dintre cărturari spuneau între ei: «Acesta spune blasfemii!» Isus, cunoscând gândurile lor, a zis: «De ce gândiți rău în inimile voastre? Ce este mai ușor să spun: Păcatele îți sunt iertate, sau să spun: Ridică-te și umblă? Dar ca să știți că Fiul Omului are puterea de a ierta păcatele pe pământ», i-a spus paralizatului: «Ridică-te, ia-ți targa și du-te la casa ta!» Atunci, ridicându-se, s-a dus acasă" (Mt 9,1-7).

În acest fapt vindecarea fizică nu este altceva decât fața vizibilă a miracolului spiritual al eliberării de păcat. A vindeca și a ierta rămân gesturile tipice ale pedagogiei lui Isus, învățătorul divin.