Meniu

Sărbătorile anului liturgic

Folosiți-vă cunoștințele și dovediți-vă intuiția

Imag. X.1. "Fereastră spre cer". Biserica este fereastra deschisă spre cer și poarta mântuirii dacă pășim pe treptele înțelepciunii pe care ea ni le arată.

Isus a spus: "Să nu credeți că am venit să desființez Legea sau Profeții. Nu am venit să desființez, ci să împlinesc. Căci, adevăr vă spun, mai înainte de a trece cerul și pământul, nici o iotă și nici o linioară nu vor dispărea din Lege, până ce nu se vor împlini toate. Așadar, dacă cineva va încălca una dintre aceste porunci mai mici și-i va învăța astfel pe oameni, va fi numit cel mai mic în împărăția cerurilor. Dar, dacă cineva le va împlini și va învăța astfel, acesta va fi numit mare în împărăția cerurilor" (Mt 5,17-19).

Cine interpretează corect legile lui Dumnezeu? Ce mijloace folosește Biserica pentru a-i conduce pe oameni la Dumnezeu? Care sunt zilele cele mai importante pentru Biserică și pentru credincioși?

1. Biserica dă porunci pentru a sluji

Mamă a credincioșilor, Biserica are dreptul și datoria de a ne conduce la viața cu Cristos. În acest sens, Cristos a dat toată puterea apostolilor și succesorilor lor, zicând: "Orice veți lega pe pământ, va fi legat și în cer, și orice veți dezlega pe pământ, va fi dezlegat și în cer" (Mt 18,18).

Imag. X.2. Bazilica "Sfântul Petru" din Roma

Chiar din timpurile Bisericii primare, s-a introdus practica de a aduna canoanele sacre, pentru a le cunoaște, pentru a le aplica și a le respecta cu mai multă ușurință. Compendiul de canoane se numește Drept canonic.

Apoi, Biserica a formulat toate canoanele pe scurt în poruncile sale din necesitatea de a garanta credincioșilor săi un minimum indispensabil în creșterea iubirii față de Dumnezeu și față de aproapele. Aceste porunci, cinci la număr, izvorăsc din viață, privesc viața morală și creștină și pecetluiesc legământul cu Dumnezeu.

Cele cinci porunci ale Bisericii

  1. Să sfințești sărbătorile rânduite de sfânta Biserică și să asculți sfânta Liturghie în toate duminicile și sărbătorile de poruncă.
  2. Să ții posturile rânduite de sfânta Biserică și să nu mănânci carne în zilele oprite.
  3. Să-ți mărturisești păcatele cel puțin o dată pe an și să primești sfânta Împărtășanie în timpul Paștelui.
  4. Să nu faci nuntă în zilele oprite.
  5. Să plătești Bisericii simbria și celelalte datorii, după legi și obiceiuri.

2. Anul liturgic și sărbătorile de poruncă

Timpul este realitatea existenței. Omul folosește timpul în vederea realizării intereselor sale. El a simțit nevoia ca, respectând ciclurile cosmice, să împartă și să delimiteze timpul. Așa s-a obținut calendarul. Se cunoaște chiar o istorie a calendarului, deoarece acesta a suferit modificări în decursul timpului. Timpul petrecut de noi de la 1 ianuarie la 31 decembrie este timpul ce alcătuiește un an și este înscris în calendarul civil. Biserica a dat semnificație creștină săptămânii și anului.

Asumându-și condiția noastră de muritori, Fiul lui Dumnezeu s-a supus timpului și l-a orientat către Dumnezeu. Evenimentul cel mai însemnat al omenirii, Învierea, a făcut să fie mutată ziua Domnului din sâmbătă în duminică. Mai târziu, s-a ajuns la o delimitare a unui timp al creștinilor, care se desfășoară pe parcursul unui an: acesta este anul liturgic sau bisericesc (din prima duminica din Advent până la sărbătoarea Cristos, Regele Universului).

3. Duminica și fiecare sărbătoare se trăiesc în Domnul

Este foarte greu să-l cinstești, cu adevărat, pe Dumnezeu, fără a trăi și respecta ceea ce oferă Biserica în duminici și sărbători. Dumnezeu vrea ca toți creștini să primească realitățile dumnezeiești, să se întâlnească între ei și, mai ales, cu slujitorii săi, pentru a se sfinți. Acestea sunt experiențele cele mai potrivite pentru aceste zile.

Duminica și sărbătorile sunt zile de bucurie, de recunoștință față de Dumnezeu și de sfințire cu totul specială a vieții și ființei noastre. Este aproape imposibil să facă aceasta cei care muncesc sau doar se distrează. Adevărații creștini sărbătoresc duminica, ziua în care a înviat Isus din morți, adăugând la odihnă și sfânta Liturghie și alte momente de sfințire și iubire: adorație, studiul biblic, întâlniri cu cei din asociații, vizitarea bolnavilor, a rudelor…

Dar, mai presus de toate, ei urmăresc ca, împreună cu ceilalți, să-l laude, să-l cinstească pe Dumnezeu și să le spună și altora vestea bună că Isus a murit ca să ne mântuiască de păcatele noastre și să ne învie.

Principalelor sărbători din anul liturgic

Timpul pascal

– Miercurea cenușii;

– cinci duminici din Postul Mare;

– Duminica Floriilor cu Săptămâna Sfântă;

– Triduum-ul pascal (Joia Sfântă, Vinerea Sfântă și Sâmbăta Sfântă) cu Duminica Paștelui;

– Săptămâna albă cu Duminica albă;

– Înălțarea Domnului;

– Rusaliile = Coborârea Duhului Sfânt = Duminica Mare.

Timpul Crăciunului

– patru duminici ale Adventului + 8 decembrie: Neprihănita Zămislire;

– Crăciunul: 25 decembrie;

– Sfânta Familie;

– Sfânta Maria Născătoare de Dumnezeu – Anul Nou;

– Epifania Domnului – 6 ianuarie;

– Botezul Domnului.

Timpul de peste an

– 33-34 săptămâni

– Sfânta Treime;

– Trupul și Sângele Domnului;

– Cristos, Regele Universului;

Sărbătorile sfinților

– Sfântul Iosif – 19 martie;

– Sfinții Petru și Paul – 29 iunie;

– Adormirea Maicii Domnului – 15 august;

– Toți Sfinții – 1 noiembrie;

– Neprihănita Zămislire – 8 decembrie;

– Hramul bisericii.

Aplicați noile cunoștințe

1. De ce are Biserica dreptul să dea legi?

2. Misiunea Bisericii este mult discutată. Cum explici altor persoane care este misiunea ei.

3. Ce rost au sărbătorile și duminicile?

4. Caută în calendar și alte sărbători care, deși nu sunt de poruncă, sunt renumite.

Ce consideri că ar trebui să faci în acele sărbători?

5. O compoziție literară argumentează respectarea sărbătorilor în nuvela intitulată:

Când oamenii uită de Dumnezeu.

"Era undeva un sat ca toate satele. Numai că oamenii din acel sat sufereau de o boală: uitau totul, nu mai țineau minte nimic. Copiii uitau să-și facă temele, șeful gării uita să dea plecarea trenului, mamele uitau să facă mâncare. Într-o bună zi, lumea din acel sat a uitat chiar și de Dumnezeu. Astfel, clopotarul a uitat ușa bisericii descuiată, clopotele nu mai erau trase, lumea nu se mai ruga. Copiii nu mai știau de Dumnezeu, nu mai știau că duminica nu se fac ore, pentru că trebuia să se meargă la biserică. Se apropia Crăciunul. Toți împodobeau brazii, tăiau porcul, pregăteau băutură și mâncare bună. Dar nimeni nu se mai gândea la Dumnezeu, de aceea, nu știau de ce pun brad în casă, de ce mănâncă și beau bine la Crăciun. Viața în acel sat devenise insuportabilă. Toți se certau, erau răi, nu-și mai făcea nimeni datoria, uitau să meargă la muncă, rămânea câmpul nemuncit, nu primeau salarii, sufereau toți de foame. Toți spuneau: «Cred că noi am uitat ceva». Dar ce oare? Într-o zi, a venit o furtună mare. Vântul era atât de puternic, încât, suflând în turn, a pus clopotele în mișcare și acestea au început să sune. Toată lumea s-a oprit și a privit spre turnul bisericii. De atâta timp nu mai auziseră clopotele. Un om a strigat: «Iată ce am uitat, l-am uitat pe Dumnezeu!». Din ziua aceea, au deschis iarăși biserica și au început să vină și să se roage. Oamenii nu au mai uitat de Dumnezeu și, în scurt timp, viața lor s-a schimbat cu totul în acel sat".

Care este logica acestei nuvele. Este adevărată?



Important: Comentariile pot fi folosite pentru a completa cu trimiteri utile materialul de mai sus. Nu vor fi validate comentariile ofensatoare.

Completări? Întrebări?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *