Meniu

Taina Sfintei Pocăinţe

Lecţia a 25-a
TAINA SFINTEI POCĂINŢE

 

Nu este om în viaţă, care să nu păcătuiască. Prin păcat ne murdărim sufletul nostru curat, pierdem viaţa dumne­zeiască din suflet, pierdem dreptul de a merge în rai, ne facem robii Satanei şi ne tulburăm pacea inimii.

Dar Isus e bun şi nu vrea pieirea noastră. El a zis: "Am venit să-i chem pe cei păcătoşi la pocăinţă". Isus a zis slă­bănogului: "Iertate-ţi sunt păcatele".

Isus a dat Apostolilor şi urmaşilor lor puterea de a ierta păcatele, zicând: "Primiţi Spirit Sfânt. Cărora veţi ierta pă­catele, li se vor ierta, şi cărora le veţi ţine, vor fi ţinute".

Cât este de bun Isus!

Ce este Taina Pocăinţei?

Pocăinţa este acea Sfântă Taină prin care ni se iartă păcatele făcute după Botez.

Taina Pocăinţei curăţeşte din nou sufletul, ne dă din nou viaţă dumnezeiască, ne dă dreptul de a merge în rai, ne dezleagă din robia Satanei şi ne dă pacea inimii. Ne întoarce tot ce ne-a furat păcatul. Taina Pocăinţei ne mai dă şi puterea de a învinge ispitele.

Ce cuprinde Taina Pocăinţei?

Taina Pocăinţei cuprinde: părerea de rău pentru păcate, cu propunerea de îndreptare, spovedirea păcatelor la preot şi canonul, ca pedeapsă pentru păcate.

ÎNTREBĂRI:

  • Ce se întâmplă cu sufletul nostru când păcătuim?
  • De ce a venit Isus pe pământ?
  • Ce putere le-a dat Isus Apostolilor?
  • Ce face cu sufletul Taina Pocăinţei?

Părerea de rău şi propunerea de îndreptare

Mai înainte de a merge să ne spovedim la preot, trebuie să ne cer­cetăm inima, ca să cunoaştem păcatele cu care l-am vătămat pe Dumnezeu, să ne gândim rând pe rând dacă am călcat: Poruncile de căpetenie, Cele 10 Porunci dumnezeieşti şi poruncile Bisericii, să ne gândim şi de câte ori am făcut fiecare păcat de moarte.

După ce ne-am cercetat inima şi ne ştim păcatele cu care l-am vătămat pe Dumnezeu, ne gândim că:

  1. Dumnezeu este Făcătorul meu, stăpânul şi Tatăl meu ceresc. Este Preabun şi Preasfânt, iar eu, cu păcatele mele, nu L-am ascultat şi L-AM VĂTĂMAT.
  2. Prin păcatele mele am pierdut dreptul de a merge în rai, şi Dumnezeu îmi poate zice în orice clipă: "Mergi de la mine, blestematule, în focul cel de veci".
  3. Prin păcatele mele mi-am bătut joc de Isus răstignit şi am călcat în picioare Sângele lui Sfânt.

Gândindu-mă la acestea, îmi pare rău că am păcătuit şi-mi zic:

"ÎMI PARE RĂU, din adâncul inimii, de toate păcatele ce le-am făcut, pentru că am vătămat cu ele pe Dumnezeul cel bun şi vrednic de iubire; îmi propun hotărât că nu voi mai păcătui, şi pe viitor mă voi feri de toate împrejurările ce m-ar putea duce la păcat".

Ce este părerea de rău?

Părerea de rău este durerea sufletului că L-am vătămat pe Dumnezeu cu păcatele, şi propunerea de a nu mai păcătui în viitor.

Fără PĂREREA DE RĂU şi PROPUNEREA DE A NU MAI PĂCĂTUI, nu putem primi iertarea păcatelor.

ÎNTREBĂRI:

  • Ce trebuie să facem înainte de a merge la Spovadă?
  • La ce ne gândim?
  • La ce mă gândesc, pentru ca să-mi pară rău de păcate?
  • Cum rostesc părerea de rău?
  • Putem primi iertarea păcatelor, fără părerea de rău şi propunerea de îndreptare?
© Editura Viaţa Creştină, str. Moţilor, nr. 26, RO-400001-Cluj-Napoca, www.viata-crestina.ro


Important: Comentariile pot fi folosite pentru a completa cu trimiteri utile materialul de mai sus. Nu vor fi validate comentariile ofensatoare.

Completări? Întrebări?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *