După moarte
Soarta trupului
În momentul morții, trupul, lipsit de suflet, principiu vital al vieții sale omenești, încetează să mai trăiască și începe să se descompună încet, așteptând să fie înviat de Isus, la sfârșitul lumii.
Soarta sufletului
Sufletul, însă, pentru că este nemuritor, apare imediat în fața lui Dumnezeu pentru a fi judecat de el la JUDECATA PARTICULARĂ, care poate fi triplă:
- dacă în momentul morții, sufletul posedă viața divină a lui Isus (adică "harul sfințitor") și este curat pentru că-l iubește pe Dumnezeu din toată inima, atunci intră repede cu Isus în viața veșnică a paradisului.
- dacă în momentul morții, sufletul posedă viața divină a lui Isus (are "harul sfințitor"), dar nu este curat, pentru că nu-l iubește peDumnezeu din toată inima, trebuie să-și purifice iubirea în purgatoriu, înainte de a fi vrednic să intre în bucuria veșnică a paradisului.
- dacă în momentul morții, sufletul este lipsit de viața divină a lui Isus chiar și din cauza unui singur păcat de moarte de care nu a vrut să se căiască înainte de moarte, merge imediat în focul iadului.
La sfârșitul acestei vieți ne așteaptă moartea și judecata particulară a lui Dumnezeu, căreia îi va urma imediat răsplata paradisului, purificarea purgatoriului sau condamnarea veșnică a iadului.
Aceste trei figuri simbolizează:
1. Sufletul care, în momentul morții, este fără nici o urmă de păcat; este curat și împodobit cu viața divină. El intră imediat în paradisul veșnic.
2. Sufletul care, în momentul morții, are viața divină, dar este puțin murdărit de păcate lesne-iertătoare. El merge în
suferințele purgatoriului, unde va fi purificat și făcut vrednic să intre în paradisul veșnic.
3. Sufletul care în momentul morții este în păcat de moarte, adică fără viață divină și îngrozitor de pătat, merge imediat în iadul veșnic.
Important: Comentariile pot fi folosite pentru a completa cu trimiteri utile materialul de mai sus. Nu vor fi validate comentariile ofensatoare.